Furtul din p?durile ??rii: 5 miliarde de euro
Furtul din padurile tarii: 5 miliarde de euro
Furtul din padurile tarii: 5 miliarde de euro

Valoarea taierilor ilegale de paduri constatate de autoritati ajunge la 5 miliarde de euro in perioada 1990-2011, conform statisticilor Asociatiei Transilvania Verde (ATV). Organizatia a realizat o analiza critica a proiectulului de lege adoptat de Senat pentru modificarea Codului Silvic.

Pentru a contura dimensiunea reala a problemei generate de defrisarile din tara noastra ar trebui cuantificate si valoarea taierilor ilegale neconstatate sau musamalizate si pagubele produse de inundatii ca efect al despaduririi, respectiv probabilitatea intensificarii acestor efecte in viitor. Toate aceste date concentrate ar descrie corect gravitatea taierilor ilegale care submineaza economia tarii, siguranta nationala si mediul sanatos al cetatenilor, potrivit ATV. Reducerea presiunii antropice asupra padurilor ramase, stoparea taierilor abuzive si programele de impadurire ar trebui sa reprezinte o prioritate nationala pentru orice schimbare legislativa propusa de autoritati sau politicieni. Analiza proiectulului de lege adoptat de Senat pe 17 septembrie pentru modificarea si completarea legii nr. 46/2008 arata ca noul Cod Silvic este departe de fi o reforma reala pentru conservarea si protectia padurilor.

Finantare alternativa pentru ocoalele silvice

„Remarcam ca unele propuneri sunt oportune si binevenite, cum ar fi infiintarea Catalogului National al Padurilor Virgine, introducerea unor posibilitati de finantare alternativa pentru ocoalele silvice (valorificarea creditelor de carbon), introducerea conceptului conservarii peisajului forestier, obligarea mentionarii masurilor de protectie a mediului in autorizatiile de exploatare sau interzicerea pasunatului in intregul fond forestier. O alta propunere, care din pacate trateaza doar partial valorificarea rezonabila a masei lemnoase, vizeaza prevenirea monopolizarii sectorului de prelucrare primara a lemnului si creeaza dreptul de preemtiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa. Potrivit noului Cod Silvic propunerea se refera exclusiv la fondul forestier proprietate publica si ramane la nivelul unor recomandari de principii in elaborarea unui regulament de catre guvern”.

Sute de mii de hectare au un viitor incert

Conform noului Cod Silvic, fondul forestier national este constituit din paduri si diferite alte terenuri forestiere “cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-iesiri efectuate in conditiile legii”. Termenul de paduri se refera la “terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha acoperite cu arbori, jnepenisurile, perdelele forestiere de protectie si pasunile impadurite”. Coroborat cu propunerea de modificare care stipuleaza ca “intocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha” reiese ca proprietatile mai mici de 10 ha vor putea iesi, in conditiile legii, din amenajamentele silvice. 670.000 ha de paduri sau terenuri forestiere retrocedate in baza legilor nr. 18/1991 si nr. 1/2000 pot sa ramana fara amenajamente silvice sau excluse din fondul forestier national, potrivit noului Cod Silvic. La aceasta cifra se adauga proprietatile mai mici de 10 ha ale unitatilor administrativ-teritoriale, de cult si de invatamant si o parte din cele 560.000 ha incluse in cazuri litigioase de retrocedare.

Taiatul la ras devine legal

“Se creeaza, astfel, o portita legislativa sau cel putin o situatie interpretabila: in cazul defrisarii vegetatiei forestiere, conform definitiei Codului Silvic, aceste terenuri nu vor mai constitui parte din fondul forestier national. Pe de alta parte permiterea lipsei amenajamentelor silvice pentru proprietatile mai mici de 10 ha in sine este o prevedere paguboasa, acestea fiind documentele de baza in gestionarea padurilor”, a comentat Csongor Kovács, reprezentant al ATV. O alta modificare abroga obligatia administrarii perdelelor forestiere de protectie si finantarea acestora de catre bugetul de stat. Taiatul la ras devine legal in parcurile nationale, chiar daca e cu titlu de exceptie. Defrisarea completa a unei suprafete impadurite din parcurile nationale este in prezent interzisa prin Codul Silvic. Noul cod introduce, insa, exceptii care ar permite taierea la ras inclusiv in parcurile nationale si naturale, fara a detalia natura exceptiilor admise.

Fondul de conservare si regenerare este taiat

In prezent veniturile fondului de conservare si regenerare a padurilor (FCRP) sunt asigurate din 50% al cuantumului chiriei pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier de stat. Potrivit noului cod, se propune o micsorare la 30% a cotei parte directionate catre FRCP. 20% din suma va ramane la administrator (in cele mai multe cazuri Romsilva), iar 50% va fi depus in fondul de accesibilizare a padurilor, utilizat la construirea drumurilor forestiere necesare exploatarii materialului lemnos. In cazul proprietatilor private toata chiria este achitata proprietarului. E vorba de chiria terenurilor scoase temporar din fondul forestier national, inclusiv pentru realizarea obiectivelor necesare explorarii si exploatarii resurselor minerale. Se intentioneaza si scoaterea lucrarilor de ingrijire a arborilor tineri dintre activitatile finantate din fond. Veniturile FCRP ar trebui marite, nu micsorate, subliniaza ATV.

Liber la cabane si despaduririle aferente

Terenurile mai mici de 200 mp vor putea fi scoase din fondul forestier fara a fi necesara compensarea cu un alt teren, chiar si in cazul caselor de vacanta. Aceasta ingaduire duce la raspandirea constructiilor pe seama micsorarii fondului forestier si la intensificarea impactului negativ asupra padurilor conexe constructiilor (lumina, zgomot, deseuri, ape uzate, emisiile sistemelor de incalzire, cresterea traficului motorizat, peisaj). Potrivit noului Cod Silvic, s-ar permite vanzarea materialelor lemnoase provenite din primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul si comercializarea lor fara documente specifice de transport sau in baza unor documente din care nu rezulta cu certitudine provenienta legala a acestora. Desi este prevazuta confiscarea materialelor lemnoase, prin introducerea unui nou alineat devine interpretabil cine poate valorifica aceste produse. Fara o formulare mai precisa, se creeaza o portita pentru valorificarea de catre infractor a lemnului provenit din activitati ilegale.

Jumatate din programul national de impadurire

Actualul Cod Silvic prevede impadurirea a 2 milioane ha pana in 2035. Prin modificarea codului se propune impadurirea a 1 milion ha pana in 2030. Prevederile actualului Cod Silvic au ramas fara efecte timp de sase ani. Programul national de impadurire a fost promovat spre avizare in noiembrie 2010 si, desi legea prevedea 2 milioane ha, acest program prevedea impadurirea a doar 422.000 ha in perioada 2010-2035. Nici acest program mutilat nu a ajuns in faza de implementare. “Noul Cod Silvic mentine aceeasi perspectiva ingusta asupra rolului padurii: o resursa exploatabila. Noul cod reuseste doar sa schimbe partial conditiile de valorificare a lemnului. Prin urmare, abordarea ramane aceeasi, propunandu-se un cod al metrilor cubi de cherestea, nu al copacilor vii ce intretin o economie durabila”, a adaugat Kovács.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here