Costinesti. Dupa o noapte de petrecere ziua incepe cu un rasarit impetuos la malul marii! Soarele, apus intr-o alta parte de pe glob, renaste in punctul unde infinitatea marii se uneste cu cea a cerului! Isi face mai intai simtita prezenta inrosind vazduhul si accentuand intinderea de apa. Mai apoi isi ridica usor pleoapele si se uita pe furis daca pe tarm il asteapta cineva! Timid se mai inalta pana la jumatate dupa care isi ridica rapid trena si pluteste in orizont! Doar o secunda iti trebuie ca sa ratezi imbratisarea mingii de foc, dar cum dorinta de ati clati privirea intr-un nou inceput e mai apriga, atunci urmaresti fiecare moment al nasterii Soarelui din mare!
Astfel, ziua ti se pare ca va fi cea mai buna din viata ta, iti promiti ca vei fi mai intelegator si mai protector, ca vei iubi mai mult si ca vei gandi de doua ori inainte de a spune sau de a face ceva! Dar oare cat va tine acest gand? Probabil pana cand soarele deja va parjoli in toiul amezii si incepi sa poluezi cu injurii si sa arunci in scarba tigara in nisip sau sa o stingi direct in valurile care iti scalda picioarele, sau poate pana cand paharele goale de plastic din care ai sorbit pe nerasuflate berea de la dozator se vor transforma in „scoicile stricate” ale plajei! Sau poate pana la apusul soarelui!
Bineinteles ca nu vei recunoaste toate astea si te declari un ecologist convins! Dar oare cati dintre noi suntem? Statiunea pe care am plasat-o sec la inceput, dar nu fara rost, este dovada vie ca romanul, si mai ales tanarul roman, inca nu a dobandit pe deplin acel spirit ecologist! Costinesti-ul, care nu doarme niciodata in sezonul estival, pare sa se transforme intr-o statiune a gunoaielor! Iar asta in ciuda celor care se straduiesc sa adune deseurile de pe urma unor insetati de distractie ce uita totalmente de mediul in care dau frau liber nebuniei!
Poate ca pentru unii e mai simplu sa ingroape mucul de tigara sau cotoarele de mere, cojile de banane si samburii de piersici in nisip, sau le este mai comod sa isi lase peturile si hartiile pe plaja decat sa se ridice si sa le arunce in containerele special amenajate pentru plastic, hartie si metal! Poate ca e mai la indemna, dar ce s-ar intampla daca angajatii firmelor de salubritate ar refuza intr-o zi sa mai adune gunoaiele aruncate la intamplare? Cu siguranta turistii, nemultumiti, s-ar simti ofensati de mizeria si mirosul din jurul lor si ar blama oficialitatile pentru conditiile neprielnice pe care le ofera litoralul romanesc! Putini ar fi aceea care si-ar indoi genunchii si ar aduna tot ceea ce imbolnavesc Natura si implicit privirea, mintea, trupul si sufletul omului! Am ramas fara grai la imaginea dezolanta a plajei din Costinesti dupa o zi in care puzderia de piei s-a prajit la soare! Pe nisipul de scoici macinate zaceau in nestire zeci de mii de pahare si sticle din plastic, mucuri de tigara si ambalaje de tot felul! Lumina soarelui in asfintit accentua si mai mult existenta lor printre picioarele tinerilor care continuau nestingheriti sa joace volei sau fotbal.
Coexistau si convietuiau pur si simplu! Nimeni nu era stanjenit de mormanul de gunoi si nici de imaginea rupta parca dintr-o poveste a gunoaielor! Acest fapt arata inca o data ca, in ciuda eforturilor depuse, romanii inca sunt in urma… in urma cu un mediu curat in care s-ar putea distra si sanatos!
