Gazele de sist nu se regasesc nici in Legea Petrolului, nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale

0
90
Gazele de sist nu se regasesc nici in Legea Petrolului, nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale
Gazele de sist nu se regasesc nici in Legea Petrolului, nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale

Motto: „Eu nu afirm, eu demonstrez” Gr.C. Moisil

In acest articol, demonstram ca gazele de sist, si mai general gazele neconventionale, nu se regasesc nici in Legea Petrolului(Legea 238/2004), nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale (Legea 123/2012), si facem doua observatii.

1. Gaze conventionale („gaze libere”) vs. gaze neconventionale („gaze captive”).

Gazele naturale exploatate pana in prezent in Romania fac parte din categoria numita “gaze conventionale”, pe cand gazele naturale obtinute din sisturi, pe scurt “gazele de sist” (shale gas), fac parte din categoria numita “gaze neconventionale”. Explicam aici aceste doua categorii de gaze naturale, pentru a se putea intelege bine deosebirea intre ele.

  • Conform publicatiei „Gazele de sist” (www.infogazedesist.eu), elaborata de A.N.R.M. (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) (in cadrul unui proiect cofinantat de Uniunea Europeana) special pentru perimetrele Barlad si Dobrogea detinute de Chevron Romania Holdings B.V., si distribuita gratuit:

Gazul de sist este gazul natural care provine din formatiunile de sist in loc de alte tipuri de straturi de roca, cum ar fi calcarul sau gresia. Nu este nicio diferenta intre gazul de sist si gazul natural. Ele au aceeasi origine, formate in aceleasi roci, numai ca unele au migrat si s-au acumulat in roci poros-permeabile, iar altele au ramas captive in roca „mama”.” (pag. 7)

Resursele conventionale sunt acumulari de gaze in strate poros-permeabile, care permit curgerealibera a acestora. Prin comparatie cu resursele conventionale, depozitele neconventionale suntcantonate in roci compacte, au continuturi mici de hidrocarburi, raportat la volumul de roca si sunt dispersate pe o suprafata considerabila, fiind plasate la adancimi mari de 2-3 km (mult sub nivelul zacamintelor conventionale de hidrocarburi). Pentru a fi extrase, depozitele neconventionale necesita lucrari suplimentare speciale, in primul rand fracturarea rocilor pentru a le creste permeabilitatea, dar si injectarea unor cantitati insemnate de fluide de fracturare pentru a forta gazele sa se elibereze din roci si pentru a le dirija catre suprafata.”(pag. 2)

Gazul de sist este extras din formatiuni de roca care actioneaza atat ca sursa, cat si ca rezervor pentru gazul natural in sine. Gazul de sist poate fi privit ca o sursa de gaze in general „difuza”, adica se intinde pe o arie teritoriala mare, prin contrast cu gazul conventional, care este disponibil intr-un mod mai concentrat. Trebuie sa fie forate si analizate numeroase puturi pentru a determina in mod suficient potentialul formatiunii de sist. („Final report on unconventional gas in Europe” 2011)” (pag. 2)

Gazul de sist este un gaz natural produs din sisturi si apartine surselor neconventionale de gaze naturale. Sursele neconventionale sunt:

a) Gazele care se gasesc in roca in care s-au si format prin descompunerea materiei organice (source rock) – din aceasta categorie fac parte:

  • gazul de sist – gazul stocat in roca unde s-a format, roca continand materie organica (shale gas) si
  • gazul care se gaseste in zacamintele de carbune, in mine, galerii, caverne (coal gas).

b) Gazele cantonate in sedimente anorganice cu permeabilitate mica (curg foarte greu) (tight gas).

c) Hidratii de metan (Methane Hydrates) (gazul sub forma solida, gazul inghetat).”(pag. 2)

Pentru extragerea gazelor neconventionale se efectueaza foraje verticale ce intersecteaza straturile sedimentare (sisturile) la adancimi cuprinse intre 2.000 si 4.000m. Odata ajuns la adancimea la care este dispus stratul de sisturi (ce poate avea pana la 200m grosime), forajul este executat orizontal pe lungimea acestuia pe distante de 1.000-2.500m, astfel incat sonda forata sa intersecteze cat mai multe fisuri. Prin intermediul acestor fisuri urmeaza a fi drenate/colectate ulterior gazele acumulate in aceste roci. Deoarece fisurile prezente in mod natural in sisturi nu sunt suficiente pentru debite comerciale si pentru o productie profitabila, se procedeaza la crearea unora artificial (fracturare hidraulica) folosindu-se apa pompata cu presiuni foarte mari.” (pag. 6)

  • Conform documentului „Informatii detinute de Ministerul Mediului si Padurilor cu privire la proiectele de explorare si exploatare a gazului de sist”, aflat pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor:

Gazul de sist este un gaz natural obisnuit, dar care se gaseste in rezervoare neconventionale, cum ar fi straturile geologice de argila de adancime (argile gazifere).

Conceptul de gaze neconventionale a fost dezvoltat cu precadere in ultimii 10 ani, odata cu perfectionarea tehnologiilor de explorare si extractie a acestui tip de gaze.

Definitia generala a gazelor neconventionalese refera la acele acumulari de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate si produse comercial prin tehnologii comune de explorare si productie si care sunt cantonate in rezervoare cu permeabilitati si porozitati reduse, ce nu permit curgerea decat prin aplicarea pe scara larga a fracturarilor hidraulice si saparii de sonde orizontale sau multilaterale.

Deci, in mare, gazele conventionale sunt gaze naturale libere, aflate la mica adancime, iar gazele neconventionale (shale gas si coal gas; tight gas; methane hydrates) sunt gaze naturale captive, aflate la mare adancime.

Caracteristica comuna a acumularilor de gaze neconventionale este factorul de recuperare foarte mic (3-10%), fata de gazele conventionale, unde este de circa 80%.

Perimetrul concesiunilor pentru gaze de sist este foarte mare fata de perimetrul concesiunilor pentru gaze conventionale.

Costul exploatarii gazelor de sist este mult mai mare decat costul exploatarii gazelor conventionale.

2. Gazele neconventionale (deci si gazele de sist) nu se regasesc in actuala Lege a petrolului (Legea 238/2004).

Potrivit art.1 din Legea petrolului 238/2004:

„(1) Resursele de petrol situate in subsolul tarii si al platoului continental romanesc al Marii Negre, delimitat conform principiilor dreptului international si conventiilor internationale la care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman.

(2) Petrolul reprezinta substantele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate in scoarta terestra si care, in conditii de suprafata, se prezinta in stare gazoasa, sub forma de gaze naturale, sau lichida, sub forma de titei si condensat.

(3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zacaminte de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat.”

Deci, in art.1, alin. 3 din Legea 238/2004 nu se regasesc gazele neconventionale; actuala Lege a petrolului se ocupa deci doar de gazele conventionale, nu si de gazele neconventionale, cum sunt gazele de sist.

Aducem o dovada suplimentara ca gazele neconventionale (deci gazele de sist) nu se regasesc in Legea 238/2004:

(http://www.alma-ro.ngo.ro/date/665ffb92c80b65842c4c15f52304a0df/

Raport_Comisiei_de_Experti_16_nov_2012.pdf)

in cele trei acorduri petroliere detinute de Chevron in Dobrogea (care au fost declasificate si se afla pe site-ul A.N.R.M. (www.namr.ro, la sectiunea Media)), la pagina 7, este scrisa urmatoarea definitie a gazelor naturale:

*Gaze naturalesunt gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din

capul de gaze asociat zacamintelor de titei, gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat precum si gaze neconventionale.

Cele doua definitii (cea din Legea 238/2004 si cea din acordurile petroliere ale Chevron) trebuiau sa coincida! Reprezentanti ai A.N.R.M. au recunoscut ca textul suplimentar „precum si gaze neconventionale” a fost adaugat in cele trei acorduri petroliere la cererea Chevron (care a observat probabil ca gazele de sist nu se regasesc in definitia gazelor naturale, dar care nu stie probabil ca gazele de sist nu se regasesc nici in Legea petrolului).

3. Gazele neconventionale (deci si gazele de sist) nu se regasesc nici in Legea energiei electrice si a gazelor naturale (Legea 123/2012).

Potrivit art. 100 punctul 48 din Legea 123/2012:

Art. 100

Intelesul unor termeni si expresii

In sensul prezentului titlu, urmatorii termeni si expresii se definesc dupa cum urmeaza:

48. gaze naturale – gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din campul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia sau separarea hidrocarburilor lichide;

Dupa cum se poate vedea, definitia gazelor naturale din Legea 123/2012 este asemanatoare cu definitia gazelor naturale din Legea petrolului, de unde rezulta ca nici in Legea 123/2012 nu se regasesc gazele neconventionale; deci si actuala Lege a energiei si gazelor naturale se refera doar la gazele naturale conventionale, nu si la gazele naturale neconventionale, cum sunt gazele de sist.

Observatii

(1). A.N.R.M. face afirmatii false legate de gazele de sist.

A.N.R.M. face peste tot afirmatia ca:

“Gazele de sist sunt acoperite de definitia petrolului (din Legea 238/2004 n.n.)”.

sau, echivalent, afirmatia ca:

Legislatia romana in domeniul petrolului nu face deosebire intre resursele conventionale si cele neconventionale.

(a se vedea de exemplu documentul „Informatii detinute de Ministerul Mediului si Padurilor cu privire la proiectele de explorare si exploatare a gazului de sist”, pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor,unde se motiveaza precizandu-se, prin omisiune, doar definitia petrolului din Legea 238/2004).

Apreciem ca afirmatiile A.N.M.R. sunt, evident acum, speram, false. Ele ar fi fost corecte daca art. 1 din Legea 238/2004 ar fi avut doar alineatele (1) si (2); dar art. (1) are si alineatul (3), care precizeaza la care gaze naturale se refera Legea 238/2004, si recunoastem ca se refera la gazele conventionale. Deci, Legea 238/2004 se refera doar la gazele naturale conventionale.

In plus, am vazut ca si Legea energiei electrice si a gazelor naturale 123/2012, care defineste explicit gazele naturale, se refera doar la gazele naturale conventionale.

Si aceasta nu este prima afirmatie falsa a A.N.R.M.; sa ne amintim ca A.N.R.M. afirma din 2000 incoace ca Licenta de exploatare nr. 47/1999 pentru Rosia Montana, transferata in 2000 de catre A.N.R.M. de la Minvest la R.M.G.C., este licenta pentru proiectul R.M.G.C., cand ea este licenta pentru mina veche a statului.

De ce “greseste” A.N.R.M. si in cazul gazelor de sist? Este indolenta? Este iresponsabilitate? Sunt interese mari la mijloc, sunt presiuni externe, la care statul roman nu poate face fata, sau nu stie cum sa faca fata? Am intrat in N.A.T.O. si in U.E. si acum trebuie sa platim intrarea?

(2). A.N.R.M. lucreaza pe “sest” cu gazele de sist.

Pentru a fi consecventa cu afirmatia ca nu face deosebire intre resursele conventionale si cele neconventionale, A.N.R.M. nu specifica nicaieri, inclusiv in lista perimetrelor petroliere acordate in runda X/2009 (ultima), care perimetre petroliere sunt pentru gaze de sist. Romanii au aflat mai intai din Bulgaria si de la Chevron despre gazele de sist.

In urma scandalurilor care s-au declansat, A.N.R.M. a initiat in sfarsit o campanie de informare si dezbatere publica pe tema gazelor de sist, in cadrul unui proiect cofinantat de Uniunea Europeana (www.infogazedesist.eu), in care face de fapt o campanie mascata “pro gaze de sist”.

Bucuresti, 27 ianuarie 2014

Afrodita Iorgulescu, doctor in matematica, profesor emerit, Academia de Studii Economice

din Bucuresti

Liana Popa, inginer geolog, director executiv Fundatia pentru Pluralism

Alexandru Tasnadi, doctor in economie, profesor, Academia de Studii Economice din Bucuresti

P.S. In articolele urmatoare vom aduce alte argumente contra operarii gazelor de sist.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here