Generatia modificata genetic. Mina de aur pentru agricultura sau pericol de cancer?

Isteria OMG-urilor – avem motive s? ne temem de organismele modificate genetic?
Generatia modificata genetic. Mina de aur pentru agricultura sau pericol de cancer?
Generatia modificata genetic. Mina de aur pentru agricultura sau pericol de cancer?

Organismele modificate genetic (OMG) dauneaza grav sanatatii, potrivit activistilor care militeaza pentru interzicerea cultivarii acestora in Romania. Reprezentantii unor patronate din agricultura sustin insa ca oricum consumam in fiecare zi produse care contin, de exemplu, soia modificata genetic, numai ca aceasta nu mai este produsa pe plan local, ci importata din America.

Sunt OMG-urile un pericol real pentru sanatatea umana sau un potential de dezvoltare a agriculturii ignorat de romani?

Vecinii maghiari au distrus 400 de hectare de culturi de porumb, dupa ce au constatat ca au fost cultivate cu seminte modificate genetic, declarand razboi gigantului biotehnologic Monsanto, potrivit unor informatii aparute in presa in aceasta saptamana.

In timp ce ungurii au interzis OMG-urile, in Romania se cultiva porumb modificat genetic pe o suprafata controlata de 1.050 de hectare.

Ce spun activistii

„Romania a avut dintotdeauna o pozitie favorabila OMG-urilor. Chiar fosti angajati ai Monsanto care au devenit ulterior ministri, Valeriu Tabara si Stelian Fuia, si-au declarat public opinia in favoarea OMG”, a spus pentru DailyBusiness.ro Raluca Dan, membra a asociatiei de fermieri Eco Ruralis, subliniind conflictul de interese.

Ea a amintit ca in Romania se cultiva soia modificata genetic in perioada 1998-2007, dupa care a fost interzisa imediat ce am intrat in UE.

Raluca Dan apreciaza ca in timp ce in alte tari produsele Monsanto sunt interzise, in Romania exista o presiune mare din partea acestei companii, care detine aici o fabrica de erbicide si seminte.

„O critica la adresa Monsanto este ca detine drept de autor pe semintele pe care le vinde taranilor, astfel ca la o noua insamantare acestia trebuie sa plateasca din nou royalties (taxe pentru folosirea lor – n.r.). Nu exista libertate”, a mai spus reprezentanta Eco Ruralis.

Legat de Monsanto, aceasta a mentionat ca marti va avea loc o demonstratie impotriva companiei in Bucuresti, in paralel cu alte 400 de actiuni similare la nivel international, in 50 de tari.

„Trebuie sa punem presiune pe guvernele noastre care devin tot mai slabe in fata presiunii companiilor”, a adaugat activista care lupta impotriva „hranei servita de companii care cauta doar profit si nu sunt interesate de sanatatea oamenilor”.

Riscurile alimentatiei modifcate genetic

Printre efectele nocive ale hranei pe baza de OMG Raluca Dan a mentionat periclitarea sanatatii.

„Un studiu din septembrie 2012 arata ca, in urma consumului de OMG, in 96% dintre cazuri au rezultat tumori. Mamare la femele si la aparatele de reproducere la barbati. Afecteaza functiile de baza ale organismului”, a mai spus reprezentanta Eco Ruralis.

Ea a mentionat ca acest studiu, care s-a intins pe o perioada de doi ani, demonstreaza clar efectul OMG asupra sanatatii umane.

Pe langa efectul asupra sanatatii umane, Raluca Dan a mentionat riscurile asupra mediului. „Afecteaza panza freatica. Contamineaza apa. In SUA, erbicidul a ajuns in apa potabila, depaseste limitele normale”, a mentionat activista.

Ea a adaugat ca OMG-urile nu sunt bune nici pentru biodiversitate, deoarece ataca orice daunator iar alta cultura poate fi contaminata.

Mai mult decat atat, productivitatea nu este cu mult mai ridicata decat in cazul culturilor tranditionale, cel putin in cazul porumbului. Pentru ca fermierul are nevoie si de erbicidul de la Monsanto pentru cultivarea acestui soi, profitabilitatea lui scade, a mai spus Raluca Dan, precizand ca in timp OMG-urile se adapteaza si au nevoie de erbicid din ce in ce mai puternic.

„Comparand cu soiurile locale, care au material genetic adaptat zonei respective, automat acel soi local va rezista mult mai bine decat o saminta produsa in laborator”, a spus reprezentanta Eco Ruralis.

Cat de profitabile sunt OMG-urile

Pe de alta parte, Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR) spune ca aceste culturi ar fi o mina de aur pentru Romania.

„Culturile de porumb modificat genetic au un potential productiv cu 10-20% mai mare. Pentru ca sunt rezistente la daunatori si seceta, ar fi mina de aur pentru Romania, care are probleme cu seceta”, a explicat Matei.

In ceea ce priveste culturile de soia modificata genetic, acesta a spus ca Romania are un potential de 1,5 milioane de hectare. Daca l-ar utiliza, Romania ar putea acoperi 70% din necesarul de soia din UE.

„Nu exista zi in care noi sa nu mancam produse in care sa nu se gaseasca soia in proportie de cel putin 20%, de la mezeluri pana la patiserie”, a mentionat presedintele FNPAR.

El a precizat ca Romania importa soia modificata genetic din tari precum SUA, Brazilia si Argentina, pentru ca productia noastra de soia nemodificata genetic este foarte mica. Si asta pentru ca nu este prea rentabila.

„Cultivam foarte putin. Soia nemodificata genetic are nevoie de irigatii si o productivitate de doar 1.500 de kilograme la hectar. Spre comparatie, cea modificata genetic genereaza o productie de 4.000 de kilograme la hectar”, a aratat Matei.

Acesta a amintit ca desi a fost interzisa initial in UE, cultivarea de soia modificata genetic este acum la latitudinea fiecarui stat membru.

„Mult mai puternice sunt alte influente economice. Cel mai puternic lobby impotriva omg il fac asociatiile americane. In momentul in care in Europa ar intra culturile modificate genetic, ar avea probleme cu exportarea produselor proprii”, a spus Matei.

In ceea ce priveste efectele daunatoare ale OMG, presedintele FNPAR intreaba retoric daca „si-ar omori SUA oamenii prin cultivarea acestor culturi?”.

Egali, dar nu prea

Alt factor care descurajeaza productia locala de soia nemodificata genetic ar mai fi subventia acordata pentru acest tip de cultura in UE.

„Fermierul roman are o subventie de 120 de euro la hectar, cel bulgar de 160 de euro, cel ungar de 200, cel german de 600 iar cel francez de 640 de euro. Acestia sunt bani europeni dar care nu se distribuie egal”, a atras atentia presedintele FNPAR.

El explica dezavantajarea Romaniei la impartirea banilor prin faptul ca daca ar fi sprijinita la fel de mult, tara noastra ar putea deveni cea mai mare producatoarea zona agricola din UE.

„Iar cand Romania ar produce peste 80 de milioane de tone de cereale, ar crea probleme sociale in alte tari, unde fermierii traiesc din agricultura”, a mai spus Matei.

In opinia acestuia, Romania ar trebui sa urmeze exemplul Poloniei, care a aparat mult mai bine interesele agricultorilor polonezi in fata masurilor restrictive impuse la nivelul UE.

Reduce foametea?

Contactati de catre DailyBusiness.ro, reprezentantii Monsanto Romania nu au oferit niciun cometariu pana la momentul publicarii articolului.

In schimb, in relatarile anterioare din presa locala, Cosmin Chioreanu, directorul Monsanto Romania, spunea ca vede o coexistenta a celor trei tipuri de tehnologii: agricultura bazata pe biotehnologii, agricultura conventionala si cea ecologica.

„Pot sa supravietuiasca toate cele trei tipuri. Nu cred ca agricultura va merge suta la suta in directia plantelor modificate genetic, ci cred ca la noi in Europa vor coexista”, declara Chioreanu.

El mai spunea ca Europa este singurul continent in care nu se permite folosirea materialului genetic folosit in biotehnologii.

„America de Nord, America Latina, Asia, China acum, Africa de Sud, au adoptat aceasta tehnologie. Si nu au adoptat-o de pomana, pentru ca nu a ajutat la cresterea profitului ci, de multe ori a ajutat la reducerea numarului de oameni care mor de foame in aceasta lume. Nu vorbim aici de profit, vorbim de zone in care plantele genetice au facut acest lucru. Din studiile companiei Monsanto de pana acum, nu exista niciun fel de efect nociv asupra sanatatii oamenilor”, adauga reprezentantul Monsanto.

Activistii mai acuza companiile biotehnologice precum Monsanto ca incearca acum sa patenteze soiuri de fructe si legume din cosul zilnic, cum ar fi castravetele, broccoli-ul si pepenele, fortand practic cultivatori sa plateasca pentru seminte, sub amenintarea de a fi dati in judecata daca nu o fac.

„Monsanto & Co. isi permit sa faca astfel de abuzuri din cauza unor ambiguitati din legea europeana care le confera drepturi exclusive asupra semintelor conventionale, deci tot ce trebuie sa facem e sa inchidem aceste portite legislative inainte de a se crea un precedent periculos la nivel global”, atrag atentia activistii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *