Un raport despre modul in care statele membre isi gestioneaza deseurile municipale evidentiaza diferente surprinzatoare la nivelul UE si subliniaza ca Romania e la coada in ce priveste aplicarea normelor europene de mediu.
Raportul clasifica cele 27 de state membre in functie de 18 criterii, cu ajutorul unor stegulete verzi, portocalii si rosii in domenii precum volumul total de deseuri reciclate, costul eliminarii deseurilor, precum si incalcari ale legislatiei europene. Tabloul de bord rezultat face parte dintr-un studiu aflat in desfasurare care va ajuta statele membre sa isi imbunatateasca performantele in materie de gestionare a deseurilor.
„Multe state membre contina sa depoziteze la gropile de gunoi cantitati uriase de deseuri municipale – cea mai nepotrivita optiune de gestionare a deseurilor -, in ciuda existentei unor alternative mai bune si in pofida disponibilitatii fondurilor structurale necesare pentru a finanta optiuni mai avantajoase”, spune comisarul pentru mediu Janez Potocnik.
„Se ingroapa resurse valoroase, se pierd beneficii economice potentiale, nu se creeaza locuri de munca in sectorul gestionarii deseurilor, iar sanatatea umana si mediul au de suferit. Este un lucru greu de justificat in conditiile actuale ale economiei noastre”.
Statele membre cu cele mai mari lacune in privinta punerii in aplicare a legislatiei in domeniu sunt Bulgaria, Republica Ceha, Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania si Slovacia. Deficientele includ strategii incomplete sau inexistente de prevenire a producerii deseurilor, lipsa stimulentelor pentru a evita depozitarea deseurilor la gropile de gunoi, precum si o infrastructura neadecvata de gestionare a deseurilor. Faptul ca se recurge masiv la depozitarea deseurilor la gropile de gunoi inseamna ca unele optiuni mai bune de gestionare a deseurilor, precum refolosirea si reciclarea, sunt in mod sistematic subexploatate. In consecinta, perspectiva este deficitara.
In contrast, Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Olanda si Suedia dispun de sisteme complexe de colectare a deseurilor si depoziteaza la gropile de gunoi mai putin de 5% din deseurile pe care le produc. Aceste tari detin sisteme de reciclare bine dezvoltate, o capacitate suficienta de tratare a deseurilor si au performante bune in privinta deseurilor biodegradabile. In general, statele mentionate combina cu succes in politicile lor de gestionare a deseurilor instrumente juridice, administrative si economice.
Comisia utilizeaza acest raport pentru pregatirea foilor de parcurs pentru cele zece state membre cu cele mai slabe rezultate. Acestea vor fi discutate cu autoritatile nationale in cadrul unor seminare bilaterale care vor avea loc in aceasta toamna, incepand cu seminarul de la Praga din data de 19 septembrie. Foile de parcurs vor contribui la difuzarea bunelor practici si vor contine recomandari specifice cu privire la modalitatile de a imbunatati gestionarea deseurilor cu ajutorul instrumentelor economice, juridice si administrative, precum si al fondurilor structurale ale UE.
Comisia intentioneaza sa utilizeze fondurile structurale ale UE urmarind mai indeaproape obiectivele politicii in materie de gestionare a deseurilor. Cadrul financiar multianual (CFM) propus pentru perioada 2014-2020 va garanta ca banii UE sunt investiti in proiecte de gestionare a deseurilor doar daca sunt indeplinite in prealabil anumite conditii, inclusiv elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor in conformitate cu Directiva-cadru privind deseurile si cu clasarea ierarhica a deseurilor, favorizarea prevenirii, reutilizarii si reciclarii in raport cu incinerarea cu valorificare energetica, si recurgerea, ca ultima solutie, la depozitarea la gropile de gunoi sau la incinerare fara valorificare energetica.
Un studiu recent elaborat pentru Comisie estimeaza ca punerea in aplicare integrala a legislatiei UE privind deseurile ar putea genera economii de 72 de miliarde de euro pe an, ar putea creste cifra de afaceri anuala a UE in sectorul gestionarii si reciclarii deseurilor cu 42 de miliarde de euro si ar putea crea mai mult de 400.000 de locuri de munca pana in 2020 (se gasesc detalii aici).
Amintim, Clujul foloseste o rampa temporara de stocare a deseurilor dupa ce groapa de gunoi de la Pata Rat a fost inchisa in urma cu doi ani. Proiectul pentru sistemul integrat de gestionare a gunoaielor judetului a inceput sa fie implementat.
