Golful Mexic: mareea neagra persista in ape

0
60

Echivalentul a 5 milioane de barili- aproximativ 800 milioane de litri de petrol au fost deversati in golf in urma exploziei de pe platforma Deepwater Horizon (Louisiana) in aprilie anul acesta, inainte ca scurgerile din sonda de titei sa fie stopate la inceputul lui august. Reparatiile finale a sondei au fost amanate pana in septembrie.

Si totusi, o pata de petrol care provine de la aceasta sonda inca ”se mai intinde pe cel putin 35 km la mai bine de 900 m adancime” au confirmat oceanografii americani de la Woods Hole Oceanographic Institution (WHOI), un institut privat de studii oceanografice. Lucrarile lor au fost publicate pe 19 august in revista Science. Guvernul american si BP au afirmat ca pe 4 august au dat de cap mareei negre. Pentru a linisti populatia, presedintele Barack Obama a facut o baie recent in Florida, in timp ce numeroase zone de pescuit au fost redeschise in Louisiana.

Cercetatorii de la WHOI au realizat de la 19 la 28 iunie mai mult de 57.000 analize chimice, in special cu ajutorul unui spectrometru de masa submarin, intru-un perimetru de 5 km in jurul sondei. Inainte de a fi intrerupti de uraganul Alex, au fost masurate niste concentratii de peste 50 micrograme de hidrocarburi pe litru si s-a descoperit prezenta de benzen, toluen , etilbenzen si xilen. Au mai fost prelevate si picaturi de ulei inodor si diluat. In tot acest timp, ”nu am putut sa determinam gradul de toxicitate a petei de petrol si nici cum s-a format” a subliniat Christopher Reddy,  geochimist marin din echipa de cercetare.

Cercetatorii au observat ca petrolul era in proces de degradare datorita microbilor care se afla pe fundul marii, cu toate ca acesta este un proces este relativ lent. Deoarece petrolul ramane la suprafata, temperatura apei este mai scazuta , ceea ce incetineste procesul de degradare.  Aceasta pata de petrol ar putea sa se mentina in ocean mai mult decat s-a previzionat, ne avertizeaza oamenii de stiinta.

Polemica in jurul raportului NOAA

Dupa ce oceanografii de laUniversitatea din Georgia estimasera pe 17 august ca 79% din cantitatea bruta se afla inca in ocean, cercetatorii de le WHOI au contrazis, la randul lor, raportul oficial prezentat de Agentia Oceanica si Atmosferica Americana (NOAA), care afirma, acum 2 saptamani, ca cele 3 patrimi de petrol care s-au scurs din sonda s-au dispersat natural si/sau au fost recuperate sau eliminate. 26% din cantitatea aceasta de petrol va ramane mereu in apa , fie in stare lichida, fir sub forma de reziduuri grele sedimentate pe fundul marii, potrivit NOAA. Potrivit expertilor de la Universitatea din Georgia, doar 8% au fost dispersate, 6% arse, 4% sedimentate si 12% evaporate. ”Una dintre principalele greseli e sa gandim ca petrolul care se disperseaza in apa a disparut si ca este in acest fel inofensiv”, a avertizat Charles Hopkinson, specialist in viata marina la Universitatea din Georgia . ”Petrolul ramane mereu acolo, si exista riscul sa treaca cativa ani buni pana sa se dizolve complet. Inca suntem foarte departe de a evalua eventualul impact posibil al catastrofei” a mai adaugat acesta. Potrivit echipei stiintifice, o alta pata de petrol se indreapta catre Florida, care va fi de cinci ori mai periculos decat cel analizat de oceanografii de la WHOI.

Impactul climatic al petei de petrol
Problema impactului pe care 4 luni de maree neagra l-au avut asupra mediului ramane inca de actualitate. Acelas impact greu de estimat  il au si cele 7 miloane de litri de produse chimice folosite la dispersarea petei de petrol. Cercetatori de la Universitatea din Florida subliniaza intr-un studiu preliminar efectele petrolului asupra biodiversitatii. Acestia au constatat care a fost impactul asupra fitoplanctonului aflat intre 275 si o mie de metrii adancime. S-au descoperit niste depozite microscopice de petrol in solul unui canion submarin, aproape de Panama City, in Florida,exact  acolo unde a facut baie Barack Obama. In perspectiva lui Samantha Joye, de la Universitatea din Georgia , trebuie evaluat si impactul  metanului emanat din aceeasi sonda. Ea isi exprima temerile legate de aparitia unor zone moarte provocate de metan, care, in absenta oxigenului, asfixiaza si omoara creaturile marine.

Publicarea acestor studii are loc acum cand Statele Unite si Mexicul au anuntat pe 2 august ca doresc sa realizeze printr-un efort comun o prima evaluare a impactului asupra mediului a mareei negre. Daca autoritatile celor doua state au preconizat ca se vor reintalni la finele lui septembrie pentru a pregati studiul, organizatia ecologista Greenpeace a lansat recent o expeditie stiintifica de 3 luni pentru a masura impactul mareei negre si a dispersantilor chimici asupra vietii marine si submarine din golf. Agentia Americana de Protectie a Mediului (EPA) asigura ca din punctul lor de vedere , combinatia de substante dispersante nu sunt in mod general atat de toxice pentru speciile acvatice testate (o specie de creveti si de pesti mici) precum petrol.

Sursa: Actu-Environnement

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here