AFACERE – In ograda lui Stefan, o telegondola de 12 milioane de euro a ras aria protejata
Telegondola din Piatra-Neamt inaugurata cu pompa de primarul Gheorghe Stefan „Pinalti” cu citeva luni inaintea campaniei electorale, a fost construita ilegal, in rezervatia fosilifera Cozla. Azi, cabinele circula goale. Miine, ele vor transporta amatorii de distractii spre hotelul si circiumile proiectate a fi construite
pe virful muntelui, in miezul rezervatiei.

Noul circuit turistic din Piatra-Neamt, devenit de citeva luni un simbol al orasului, a fost conceput de Gheorghe Stefan „Pinalti” fara sa mai tina cont ca lucrarile vor afecta o arie fosilifera protejata prin lege. Cel mai important aviz ar fi trebuit sa-l dea Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Romane, intrucit pe Muntele Cozla s-au descoperit depozite de pesti fosili, iar prin Legea nr 5 din anul 2000 zona respectiva a devenit rezervatie paleontologica. „In 2002, am primit finantare National Geografic sa sap dupa pesti fosili in Cozla, Pietricica, Cernegura si Agircia, ca sa-i pun la dispozitia cercetatorilor din intreaga lume. A fost al doilea proiect finantat de National Geografic in Romania, dupa Pestera Movile. Au venit atunci cercetatori din Rusia, Cehia, America etc. Apoi am primit finantare de la o societate americana, eu am sapat pe acesti munti numai cu bani din strainatate, fara nici un leu de la statul roman, ca sa alcatuiesc colectia de pesti fosili, acum existenta la Muzeul de Stiinte ale Naturii din Piatra-Neamt”, spune paleontologul Sorin Baciu. „Tot ce este pe virful muntilor Pietricica si Cozla este un depozit fosil”, adauga paleontologul.

AFACEREA BATE MEDIUL. Primaria Piatra-Neamt are un tezaur natural, asadar. Insa nu tine cont de el. Biznisul e cu mult mai important. Prin firma Consiliului Local, SC Perla Invest SRL, in 2006, municipalitatea demareaza si chiar finalizeaza lucrarile pentru telegondola, teleschi si constructiile aferente, fara sa aiba acoperire legala. Valoarea investitiei? 12 milioane de euro. „Din punct de vedere al protectiei de mediu, telegondola nu este reglementata, acolo este o arie protejata, iar institutia noastra nu a emis nici un aviz de mediu pentru aceste lucrari”, declara directorul APM din Piatra-Neamt, Stefan Gal Pal. „M-au judecat si cei de la Agentia Nationala de Mediu. Ca de ce i-am lasat sa construiasca. Dar cum pot eu sa nu-i las sa construiasca, daca si-au dat singuri aviz de constructie?”, spune inginerul Stefan Gal Pal. Mai mult, presedintele Comisiei pentru Monumentele Naturii a Academiei Romane, Dan Munteanu, ne-a reconfirmat telefonic pozitia sa de pina acum fata de lucrarile de pe Cozla: „Academia nu a dat si nu va da un aviz de mediu retroactiv pentru lucrari aflate in curs de executie sau incheiate”.

GARDA, IN CONCUBINAJ CU SEFUL URBEI. Institutia care are atributii de sanctionare si sistare a lucrarilor executate ilegal intr-o arie protejata este Garda de Mediu. In speta, conform raportului catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile emis in 14.04.2008, Garda de Mediu din Piatra-Neamt informeaza ministerul ca lucrarile de pe Cozla au fost facute fara ca primaria sa fi avut acord de mediu: „Executarea lucrarilor a inceput in anul 2006, in baza Autorizatiei de Construire nr 406/02.08.2006, inregistrata la nr 33.729 din 02.08.2006 pentru -instalatie de telegondola, teleschi, pirtie de schi si constructii aferente-, emisa in regim de urgenta de catre Primaria Mun. Piatra-Neamt, in lipsa acordului de mediu, care prevede executarea lucrarilor pentru: statie telegondola – locatia gara; montare linie telegondola, statie sosire Virful Cozla, instalatie telescaun, amenajare pirtie de schi si instalatie pentru produs zapada artificiala”.
Cu toate astea, Garda de Mediu Piatra-Neamt se comporta ca un apendice al lui Pinalti. Nu amendeaza si nu considera ca trebuie sa dea in judecata primaria pentru o constructie ilegala. „La momentul respectiv, nu am considerat necesara darea in judecata a primariei. Haideti sa vedem si partea frumoasa a lucrurilor: s-au creat locuri de munca, orasul este frumos. Sa vina cei de la minister sa vada dosarul. Mai multe informatii nu pot sa va dau, sint la un curs la Venus si nu am dosarul in fata”, ne-a declarat comisarul-sef al Garzii, Niculai Bucsa.

Ministerul Mediului se face, la rindul sau, ca nu stie de neregulile gasite pe Cozla. „Nu stiu ce sa va spun, sint plecat de o saptamina din tara si nu stiu bine situatia. Teoretic, Primaria Piatra-Neamt ar fi trebuit sanctionata cu amenzi maxime, iar lucrarile ar fi trebuit sistate, daca s-au facut in lipsa unui acord de mediu”, ne-a declarat Marius Barbulescu, directorul de cabinet al ministrului Mediului. Intrebat care ar fi solutia pentru ca aria fosilifera de pe Cozla sa nu mai fie afectata, Barbulescu a spus ca „tot ce s-a construit ar trebui darimat, ca apoi zona sa fie reconservata”.

SIRETLICURI DE PRIMAR
. Grabita nevoie mare, primaria nu mai asteapta o solutie prin care proiectul turistic sa nu afecteze depozitele de fosile de pe Cozla si in 2006 emite in regim de urgenta autorizatia de construire a telegondolei. In planul de amenajare a zonei turistice intra ditamai hotelul si o serie de circiumi de pe terasa carora mesenii sa admire panorama orasului. Telegondola apare asadar drept pretextul si vehiculul unui nou cartier comercial al orasului Piatra-Neamt, cocotat in virful rezervatiei.

S-a defrisat, excavat si construit intr-o rezervatie naturala, dar avizul de mediu pentru proiect s-au gindit sa-l ceara citeva luni mai tirziu. Studiul de impact pe care l-a prezentat primaria nu avea nici o legatura cu protejarea rezervatiei, asa ca cei de la Agentia pentru protectia mediului au anuntat ca nu pot da un aviz de mediu. Un nou studiu de impact pentru Cozla a aparut dupa un an de la primul, cind lucrarile din rezervatie erau mult avansate. Dupa spusele directorului Agentiei de Protectie a Mediului, daca lucrurile nu s-ar fi facut in pripa, s-ar fi putut totusi ajunge la un compromis… „Poti sa construiesti intr-o zona declarata protejata, daca nu afectezi aria sau o afectezi nesemnificativ, atunci poti sa faci mici lucrari. Dar, daca tu deja ai facut lucrari fara acordul Academiei Romane, fara avizul sanitar, caci mai sint multe avize pe care nu le au, cum sa ceri retroactiv aviz de mediu? (…) Apoi au facut studiul de impact, dar ce folos? Lucrarile erau deja facute. Studiul de impact trebuie sa-ti arate dinainte sa incepi executia ce trebuie sa faci ca sa nu afectezi aria protejata”, explica directorul Agentiei pentru Protectia Mediului, Stefan Gal Pal. Obtinerea unui aviz de mediu pentru proiectul facut pe Cozla nu ar fi fost un lucru imposibil, daca executantul o cerea inainte sa inceapa lucrarile. „Puteam sa le spunem: da, oameni buni, puteti sa faceti, dar nu veniti cu excavatoare, nu veniti cu defrisari. Nu faceti acolo sus, ca sinteti in arie protejata… duceti-va mai incolo. Primaria tocmai de asta a platit un proiectant, ca sa-l invete pe executant lucrurile acestea”, spune Stefan Gal Pal.

HARABABURA. In ciuda evidentelor, Gheorghe Stefan Pinalti ne-a asigurat ca investitia sa „de suflet” de pe Cozla, telegondola, are toate avizele de mediu si ca a fost chiar el la Academie pentru ele. Usor plictisit de mirarile si intrebarile noastre, primarul ne-a expediat la SC Perla Invest SRL, firma care s-a ocupat de proiectul de pe Cozla, ca sa ne convingem ca telegondola a fost binecuvintata nu numai de preoti, la inaugurare, ci si de cei de la Academie, care i-au dat aviz de mediu. Asta nu inainte sa ne asigure ca telegondolele au transportat in ultimele luni 148.000 de persoane si ca investitia de 12 de milioane de euro va fi recuperata numai din chiriile pe care le va percepe celor care vor spatii comerciale pe Cozla.

LA PERLA. Aurel Maxim, directorul general al firmei, tine in capul dosarului despre proiectul de pe Cozla o foaie, mai precis autorizatia de functionare a telegondolei, care, considera el, il scuteste de necesitatea de a obtine un aviz de mediu pentru ce s-a executat in rezervatie. Directorul a incercat sa ne convinga ca, desi Academia Romana nu a dat aviz, Agentia pentru Protectia Mediului din Neamt a fost mai inteleapta si i-a dat in scris ca lucrarile executate in rezervatia protejata sint atit de putin agasante pentru depozitul fosilifer, incit nici nu e nevoie de vreun acord de mediu. „Academia a vorbit la modul general: -Odata ce v-ati apucat de treaba, nu mai veniti la noi-. Si nu ne-a dat. Iar agentia de mediu ne-a spus ca lucrarile nu necesita aviz de mediu!”, ne-a explicat directorul cum sta treaba cu avizele.

„AM VOIE SA DEFRISEZ”. „Nu aveti nimic!”, zicem noi. „Am toate avizele!”, sustine directorul de la Sc Perla Invest SRL. „Ati construit intr-o rezervatie.” „Si ce am stricat acolo? Am pus doi stilpi pe virful ala. Si de ce sa nu-i pun?”, ne intreaba directorul. „Pentru ca e o rezervatie?”, intrebam si noi, ceea ce-l face sa ne sugereze o plimbare la Academia Romana, de unde sa venim cu documente care sa ateste locusoarele din rezervatie in care exista depozit fosilifer. „Eu nu dau doi bani pe academicienii astia. Daca va duceti la Munteanu (n.r – presedintele Comisiei pentru monumentele naturii), va duceti degeaba. Toti dau din colt in colt”, spune Maxim. Mai mult, acesta a sustinut ca legea ii da tot dreptul sa defriseze intr-o rezervatie, dar nu mai mult de 10 hectare… „Ce am eu acolo adunat abia se face un hectar defrisat. Deci e un nimic (…) N-am stricat nici o rezervatie”, spune Aurel Maxim. Lucru care contrazice legea. „Din rezervatia de pe Cozla nu ai voie sa tai nici un copacel”, a precizat apoi directorul Agentiei de Protectie a Mediului, Stefan Gal Pal.
La Agentia pentru Protectia Mediului ne-am lamurit si ce valoare avea foaia cu antet a institutiei, trimisa la SC Perla Invest SRL. Hirtia prin care directorul Maxim considera ca este scutit de obligatia de a avea un aviz de mediu pentru lucrarile executate era doar o precizare a Agentiei de mediu in privinta functionarii instalatiei de telegondola, si nu a construirii intregii instalatii pe care o presupune aceasta (stilpi, punct de sosire, cladiri aferente etc). Practic, agentia anunta SC Perla Invest SRL ca functionarea (doar functionarea!) telegondolei nu intra in aria activitatilor pentru care este necesara obtinerea unui acord de mediu.

Stefan merge mai departe
Pinalti exulta. Dupa ce a adus „civilizatia” pe Cozla, se pregateste sa strice si rezervatia de pe Muntele Pietricica. Piatra-Neamt, oras incarcat de istorie, care nu duce lipsa de simboluri valoroase, primarul vrea sa-l transforme intr-un Disneyland. Toate proiectele sale incalca legea. Pina acum nimeni nu l-a oprit. Pinalti merge mai departe.

* Jurnalul National: Aveti de gind sa extindeti circuitul turistic si pe Virful Pietricica?

Gheorghe Stefan „Pinalti”: Vrem sa facem un lift inclinat si un pasaj pietonal exact cum este la Deva, iar intre Pietricica si Cozla punem o telecabina intre doi stilpi, una sa plece si alta sa vina, si astfel sa inchidem circuitul intre Pietricica si Cozla. Pe Cozla mai avem in plan inca doua pirtii de schi, un teleschi, un telescaun si sper ca in doi-trei ani sa-l punem in practica.

* La cit se ridica investitia de pe Cozla pina acum?

In jur de 12 milioane de euro, adica telegondola, telecabina si spatiile comerciale care au fost scoase la licitatie si inchiriate.

* Credeti ca o sa va recuperati investitia?

Ne recuperam investitia numai din chiriile din spatiile comerciale.

Proiectul Pietricica, nu dati cu bolovanul

* O sa faceti un complex turistic sus, pe platou?

O sa facem chiar un hotel. Mergeti la Perla Invest si va dau toate informatiile.

* Cu avizele de mediu cum stati? Pina la urma, Academia v-a dat acceptul sa construiti pe Cozla?

Cu avizele stam foarte bine, mergeti la Perla Invest si o sa va arate tot.

* Si pentru proiectul pentru Pietricica aveti acceptul Academiei Romane?

Da, mergeti la departamentul de Integrare si o sa vedeti.

* Sa intelegem ca dvs sustineti ca Academia si-a dat acordul pentru ceea ce ati construit pe Cozla?

Eu, din cite stiu, da. Mergeti la departamentul de Integrare europeana si o sa aveti documente la dispozitie. Azi au trimis oameni peste mine si Patriciu, si Voiculescu, haideti ca stiu de ce ati venit, dar n-aveti sanse sa ma faceti. Am 55 de ani, am experienta de viata, au vrut multi sa ma faca, dar e greu sa ma dovedeasca. Eu am niste principii de viata, sint precaut, corect si moral.

* Atunci de ce v-ati grabit sa construiti pe Cozla, intr-o arie protejata, si nu ati asteptat si acceptul Academiei?

De unde stiti ca nu avem avize?

* In ianuarie Dan Munteanu trimitea un fax prin care spunea ca nu exista un aviz favorabil din partea Academiei. Azi, prin telefon, ne-a reconfirmat acelasi lucru: Academia Romana nu si-a dat acceptul ca sa construiti intr-o rezervatie fosilifera.

Avem aviz si de la Agentia de Mediu, si de peste tot. Daca nu va place Piatra-Neamt, sa-mi spuneti. Insa voi… haideti sa mergem la Stefan si sa-l executam. Asta e nod in papura. Duceti-va la Perla Invest si cereti documente. S-a construit intr-o arie protejata si s-a construit legal.

* Trebuie sa tinem cont si de cercetatori….

Eu am vorbit cu Dan Munteanu de doua ori, am fost la comisii, eu am adus avizul pentru planul urbanistic, duceti-va la Perla Invest si o sa vedeti ca avem si aviz de mediu, si autorizatie de functionare, si vorbim pe documente.

* Oamenii lui Patriciu ce v-au intrebat?

Daca joc poker…

* Si jucati?

Joc si poker.

Tezaurul de pe Cozla
O vizita scurta, de cel mult 15 minute la Muzeul de Stiinte ale Naturii din Piatra-Neamt, iti confirma ca intreaga colectie de pesti fosili a fost descoperita pe Cozla, Pietricica, Cernegura si Agircia. Din colectia muzeului, 63 de exemplare de pesti fosili sint inventariate la categoria tezaur, patrimoniul cultural national, lucru care demonstreaza importanta si unicitatea depozitelor fosilifere. „Datorita faptului ca pestii fosili sint indicatori directi ai conditiilor de mediu, permitind interpretari corecte din punct de vedere paleogeografic si paleoclimatic la nivel de Paratethys, diversitatea mare a speciilor din Cozla, Pietricica, Cernegura a atras atentia cercetatorilor din strainatate, fiind comparabila cu fauna similara din Iran, Caucaz, Polonia, Cehia, Elvetia, Germania, Franta. Astfel, incepind cu anul 1994, prof. Baciu D. S. colaboreaza cu cercetatori de la institutii de prestigiu din strainatate, acestia studiind personal colectia de pesti fosili a Muzeului de Stiinte Naturale din Piatra-Neamt”, se arata in comunicatul muzeului. Mai prozaic spus, cercetatorii studiaza un peste fosil gasit pe Cozla, il compara (de pilda) cu unul din Caucaz si, in functie de particularitatile lor, isi dau seama de clima, relieful si fauna de pe Terra de acum 30 de milioane de ani.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here