CNE Cernavodă ocupă poziţia trei în topul unităţilor nucleare la nivel global, cu un coeficient de utilizare a puterii instalate mediat pe trei ani (2009 - 2011) de 96,27%
Greenpeace: Proiectul nuclear de la Cernavoda nu are ce cauta intr-o Europa moderna

Proiectul nuclear de la Cernavoda reprezinta un pericol si nu are ce cauta intr-o Europa moderna, a atentionat, joi, intr-un comunicat de presa, Jan Haverkamp, expert in energie nucleara si membru in cadrul organizatiei Greenpeace.
„Comisiei i-a fost necesar un interval fara precedent, de 18 luni, pentru a ajunge la decizia de astazi (6 decembrie 2010, n.r.), un indiciu ca proiectul de la Cernavoda ofera motive de ingrijorare.
Desi Comisia a transmis acordul sau insotit de o serie de conditii, a omis sa admita ca acesta este un proiect invechit si periculos, ce nu isi are locul in Europa moderna. Ignorand solicitarile primite din partea cetatenilor si a organizatiei Greenpeace, Comisia si statul roman au blocat accesul publicului la documentele proiectului. Prin urmare, rezolutia (…) este fundamentata doar pe cele prezentate de sectorul nuclear, ceea ce in mod evident reprezinta o problema”, a afirmat Haverkamp.
Potrivit organizatiei Greenpeace, costul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, ce vor produce cate 720 Mw/h fiecare, a fost estimat la patru miliarde de euro, finantare pentru realizarea careia a fost angajat un grup de investitori europeni.
„Din cauza dificultatilor de finantare, Guvernul Romaniei este nevoit sa conceapa un nou plan financiar. In plus, este de asemenea necesara finalizarea Studiului de impact asupra mediului pentru proiectul in cauza”, precizeaza sursa citata.
Conform regulilor europene, orice proiect nuclear nou necesita in mod obligatoriu rezolutia Comisiei, conform tratatului Euratom. De asemenea, pentru a putea accesa imprumuturi este necesara o rezolutie favorabila.
Proiectul de la Cernavoda a inceput in anii „80 si includea, initial, cinci reactoare canadiene de tip CANDU 6. Dupa revolutia din 1989, construirea reactoarelor 3 si 4 a stagnat, acestea ramanand ridicate partial pana in zilele noastre. Reactorul 1 a fost pus in functiune in 1996, iar reactorul 2 in anul 2007, dupa 23 de ani de lucrari. Acest tip de reactoare este deja interzis in Franta si Germania, din motive legate de siguranta.
Printre investitorii inclusi in retehnologizarea celor doua reactoare, se afla: RWE (Germania), GdF-Suez Electrabel (Franta – Belgia), ENEL (Italia), Iberdrola (Spania) si Arcelor-Mital (Luxemburg – Romania). Gigantul producator ceh de electricitate, CEZ, s-a retras de curand din proiect.
In urma unei plangeri trimise de Greenpeace, in 2009 Guvernul a trebuit sa renunte la alocarea unui sprijin financiar pentru proiectul de la Cernavoda, in valoare de 200 milioane de euro sub forma de garantii de stat, plus 800 milioane de euro din Fondul de Dezvoltare.
La cererea Greenpeace, Comisia Europeana inca investigheaza un caz de alocare ilegala de finantare pentru producerea de apa grea, necesara in procesul de generare a energiei nucleare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here