Fosta colonie britanica va primi fonduri de dezvoltare nerambursabile cu conditia sa pastreze intacta padurea ecuatoriala de pe teritoriul ei
O intelegere unica in lume a fost parafata, la sfarsitul saptamanii trecute, intre micul stat sud-american Guyana si Marea Britanie, informeaza „The Independent”. Cei aproximativ 750.000 de locuitori din fosta colonie britanica vor primi importante fonduri nerambursabile, din surse internationale, pentru „serviciile ecologice” aduse planetei. O echipa de experti, condusa de reprezentanti ai guvernului de la Londra, va monitoriza zona acoperita cu padure ecuatoriala, pe care, in schimbul ajutorului financiar, Guyana s-a angajat sa o pastreze neatinsa.
Singurii locuitori din America de Sud vorbitori de limba engleza, guyanezii, au semnat un acord, parafat la New York, prin care se angajeaza sa pastreze intacta padurea ecuatoriala de pe teritoriul tarii lor. Pentru acest serviciu, considerat vital in lupta impotriva incalzirii globale, ei vor primi banii pe care i-ar fi castigat din exploatarea masei lemnoase, una dintre putinele resurse vandabile ale acestei zone.
Marea Britanie va folosi padurea doar pentru studii biologice si ecologice. Se deschide astfel un nou gen de afaceri, prin care se pot „inchiria” zone impadurite de catre state sau mari firme poluatoare. Acestea din urma, oferind bani pentru protectia padurilor, platesc, de fapt, un nou tip de taxa. Platind locuitorii din zonele verzi ale planetei ca sa nu-si taie padurile, firmele poluatoare se asigura ca exista destui copaci pentru a curata atmosfera de emisiile de bioxid de carbon pe care ele le produc.
Un nou tip de certificat de carbon
Confruntati cu sumele uriase pe care ar trebui sa le investeasca pentru a-si reduce emisiile, marii poluatori au cerut, inca de cand s-au impus primele restrictii de mediu, o modalitate prin care sa poata plati o taxa pentru tot ce polueaza dincolo de limitele legii. Asa au aparut certificatele de carbon. Prin ele, companiile care isi reduc emisiile de bioxid de carbon sub limitele impuse de lege isi pot „vinde” dreptul de a polua ramas „nefolosit”.
Multi au criticat insa acest sistem, acuzand, pe buna dreptate, ca – de fapt – el nu rezolva problema, ci doar ii pedepseste pe poluatori. Noua solutie, de inchiriere a unei paduri, pare insa mult mai atractiva. Banii dati pentru mentinerea intacta a zonelor verzi ii ajuta pe locuitorii din tarile sarace sa traiasca onorabil fara sa taie si sa vanda lemnul pe care il au in proprietate.
Ideea provine din programul „Natura 2000”
Presedintele Guyanei, Bharrat Jagdeo, a fost cel care a propus aceasta afacere guvernului de la Londra, in noiembrie anul trecut. De profesie economist, Jagdeo a recunoscut ca s-a inspirat din programul european „Natura 2000”. Acesta ofera compensatii banesti cetatenilor din anumite zone ale Europei, de regula impadurite, daca ei se angajeaza sa ajute la pastrarea biodiversitatii locale.
Angajamentul prevede, printre altele, ca nu vor dezvolta ateliere care polueaza chimic sau fonic, ca vor practica forme cat mai naturale de agricultura si nu vor exploata padurile decat in limita cotei uzuale de intretinere/intinerire. Contractul dintre Guyana si Marea Britanie este insa mai ferm.
Indigenii trebuie sa nu afecteze padurea ecuatoriala nici macar prin construirea de drumuri, singurele metode de a traversa jungla urmand sa fie aleile suspendate prin sfori. Cercetatorii britanici au salutat acest acord si au tinut sa precizeze ca beneficiile stiintifice obtinute prin studiile si documentarele facute in jungla au toate sansele sa compenseze suma platita.
Un grup de inspectori va face verificari
Verificarile pe teren vor fi facute de un grup inter-na-tional de specialisti, sub conducere britanica, ce va veghea la respectarea pactului. Cat timp Guyana nu exploateaza resursele padurii ecuatoriale, ea va primi ajutor international sub forma unor fonduri nerambursabile pentru dezvoltare. Hylton Murray-Philipson, directorul grupului financiar Canopy Capital, care a semnat contractul cu rezervatia guyaneza Iwokrama, a tinut sa sublinieze: „Din moment ce serviciile Google valoreaza miliarde de dolari, nu vad de ce n-am aprecia financiar si serviciile ecologice aduse de padurile planetei.”
Iwokrama, in limba indigenilor Makushi inseamna „padurea protejata”. In aceasta zona a Guyanei, inca traiesc peste un milion de specii de plante si animale, intre care unele aflate pe cale de disparitie pe plan mondial, precum jaguarul, nurca uriasa sau sarpele anaconda.
Devenita zona de rezervatie naturala cu acordul presedintelui Jagdeo, Iwokrama este administrata de Commonwelth si, de mai multi ani, oamenii de stiinta britanici se ocupa de administrarea ei. Cum insa Guyana are nevoie de fonduri pentru dezvoltare, administratia de la Georgetown a fost de acord sa transforme toate padurile tarii in rezervatii, in schimbul unor fonduri anuale, primite ca ajutor international.
Ministrul britanic al mediului, Phil Woolas, a precizat ca Marea Britanie este interesata sa ofere garantii banesti Guyanei pentru intreg teritoriul ocupat de paduri si a apreciat ca acest tip de afacere ecologica poate deveni un model la nivel mondial. „Noul proiect al Natiunilor Unite de protejare a mediului, care il va inlocui pe cel de la Kyoto, va contine in mod sigur compensatii financiare importante pentru tarile care vor decide sa-si protejeze padurile”, a spus Woolas.
-Si in Romania s-ar putea proteja padurile, daca marii poluatori ar plati o suma, proportionala cu suprafata verde, celor care fac impaduriri. Statul ar putea prelungi unele avize de mediu celor care contribuie la refacerea fondului forestier. Marian Stoicescu, presedintele Federatiei pentru Apararea Padurilor
Omenirea are nevoie de paduri protejate
Taierea masiva a copacilor a fost identificata de cercetatori drept a doua cauza fundamentala a incalzirii globale, dupa poluarea chimica. In ciuda acestei concluzii, pe intreaga planeta lemnul a fost exploatat in ultima vreme cu mai multa frenezie decat acum un deceniu, vaste intinderi de paduri disparand chiar in timpul ultimilor doi ani.
In decembrie anul trecut, la Bali, protejarea padurilor ramase a fost unul dintre proiectele cu care toti delegatii au fost de acord. Dar, dupa cum a semnalat sistemul american de supraveghere prin satelit a zonelor verzi ale Terrei, defrisarile au continuat peste tot, inclusiv in jungla amazoniana. Prezent la Bali, presedintele Guyanei a explicat participantilor la summitul pe probleme de mediu propunerea facuta de tara sa, in noiembrie 2007, Marii Britanii.
„Cum 80% din teritoriul Guyanei este acoperit de paduri ecuatoriale, ar fi absurd sa le pretindem locuitorilor tarii mele sa nu mai vanda lemn. Ei nu au alte surse de venit si ar muri de foame. Daca insa comunitatea internationala le va oferi un mic venit necesar supravietuirii, ei ar proteja cu bucurie padurea, pentru ca inteleg importanta ei”, a spus Bharrat Jagdeo.
Padurea creeaza nori
Specialistii spun ca padurile actioneaza precum niste pompe uriase, care lanseaza in atmosfera particule infime de apa care „tasnesc” din frunze. Aceasta apa vaporizata se ridica din cauza caldurii si formeaza asa-numitii „nori de padure”. De altfel, in toate zonele unde au avut loc defrisari masive, apar imediat schimbari climatice radicale, precum seceta prelungita si scaderea nivelului apei in panza freatica sau, dimpotriva, ploi diluviene, ce formeaza torente care distrug totul in cale.
Norii formati deasupra zonelor impadurite calatoresc, dusi de vant, pana la distante de sute sau mii de kilometri, si e foarte greu de apreciat, dupa ce schimbarile climatice s-au produs, unde n-ar fi trebuit sa fie taiata padurea, explica Tom Landall, un silvicultor chestionat de „The Independent”. De pilda, spune el, padurea amazoniana furnizeaza apa de ploaie pentru toate zecile de mii de hectare de teren cultivate cu soia, din apropiere de Sao Paolo. Taierea a inca o treime din aceasta padure ar provoca o seceta prelungita, care ar distruge complet recoltele agricole.
Sursa: Universul Padurii
