Harta taierilor de paduri din Romania

0
80
Harta taierilor de paduri din Romania
Harta taierilor de paduri din Romania

Stim ca in Romania se taie legal sau ilegal padurea, insa de cele mai multe ori cifrele nu ne pot face sa ne imaginam scara defrisarilor. In plus, fiind in locuri pustii, pe unde omul nu trece, taierile de padure, chiar si atunci cand se rade o bucata dintr- un munte, sunt mai greu de depistat. EcoAssist, un ONG pentru protectia mediului din Romania, a creat o harta unde oricine vede o taiere de padure, poate raporta cazul. Mai departe, reprezentantii asociatiei, impreuna cu voluntari verfica daca informatia este corecta si sesizeaza autoritatile. Datorita acestei aplicatii s-a descoperit taierea ilegala a 900 de hectare din judetul Arges, iar mai multe persoane s-au ales cu dosare penale.

harta.plantamfaptebune.ro/Public

Judetele in care ONG-ul a actionat sunt Arges, Brasov, Cluj, Covasna, Prahova si Satu Mare. Topul judetelor cu cele mai multe raportari de taieri de paduri este: Arges (178 raportari), Suceava (161) si Covasna (124).

„Nu avem cate hectare s-au taiat, fiindca nu am putut estima cand am fost pe teren. Anul acesta, in urma sesizarilor primite, in luna iunie, aproape 100 de persoane au parcurs trasee prestabilite din cele 6 judete impreuna cu autoritatile si au identificat 57 taieri de paduri, 15 gatere (exclusiv in judetul Cluj) si 2 instalatii de producere a carbunelui, a caror legalitate este in prezent verificata de catre autoritatile teritoriale. De asemenea, in timpul acestor deplasari au fost efectuate 11 controale de vehicule care transportau material lemnos si s-au confiscat 13.5 mc de lemne”, spune Liana Buzea, presedinte EcoAssist si fondatorul Hartii taierilor de paduri.

In urma controalelor facute de ONG cu voluntari si autoritati s-au facut plangeri la autoritatile competente (Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si de Vanatoare, Ministerul Mediului si Inspectoratele de Politie Judetene). In urma sesizarilor:

– in judetul Arges s-au deschis 30 de dosare penale si s-au constatat prejudicii totale de: 639.861,66 RON. „Aici am reusit sa aducem pe tapet taierea ilegala din situl natura 2000 Muntii Fagaras, cu un prejudiciu evaluat in 2012 de catre ITRSV Ploiesti la valoarea de 565.397,70 RON. In acest dosar am obtinut constituirea ca parte vatamata, urmand sa putem comunica mai multe detalii dupa finalizarea dosarului penal”, spune Liana Buzea.

– In Judetul Prahova s-a deschis un dosar penal cu prejudiciul evaluat la: 3.265,00 RON.

– In judetul Covasna s-a deschis un dosar penal cu prejudiciul evaluat la 2.744,62 RON.

– in judetul Maramures existau deja dosare penale dar s-au actualizat prejudiciile cauzate. „In judetul Satu Mare, insa la limita cu judetul Maramures echipele noastre au fotografiat o zona extinsa parcursa cu taieri rase. Initial ni s-a comunicat existenta unor dosare pe numele unor persoane fizice, cu prejudiciul comunicat la valoarea de: 642.317,33 RON. Dupa sesizarea noastra au fost reactualizate verificarile pe teren iar prejudiciul a fost actualizat pana la valoarea de: 1.666.293,57 RON, deci cu aproximativ 1.000.000 RON in plus fata de ceea ce se cunostea atunci”, explica Liana Buzea.

– in Cluj s-au raportat prejudicii de 70 milioane de lei. „Aici erau dosare penale deschise inca dinaintea actiunii noastre. Am constatat  un prejudiciu evaluat la suma de 70.470.296,00 RON, cea mai mare paguba pe care noi am depistat-o cu ajutorul hartii taierilor de paduri, de aceea, personal am concluzionat ca in Cluj a fost precum in vestul salbatic. In timpul actiunii noastre s-au dat doua sanctiuni contraventionale in timpul actiunii de pe teren in valoare 4000 RON si confiscarea a 12.5 m.c. lemn rotund in valoare de 1500 RON”, spune Liana Buzea.

– in Brasov s-a deschis un dosar penal pentru folosirea fara drept a unui dispozitiv special de marcat de catre tehnicianul silvic din firma de exploatare de pe raza localitatii Cincsor, pentru un unumar de 48 arbori.

Ideea de a face harta taierilor de paduri s-a nascut in 2011, in timpul  campaniei „Plantam fapte bune in Romania”, unde s-au plantat peste 138.700 de arbori pe 38.5 hectare de teren, in 12 judete. „Ne-am propus sa dam o alta fata implicarii civice in protejarea padurilor. Am lansat un instrument prin care oricine se poate implica. Indiferent ca o face din propria casa, din timpul unei excursii cu prietenii sau dintr-o incursiune dedicata special problemei. Am vrut sa construim un cadru care sa ofere cat mai multor oameni ocazia sa transforme intentiile in fapte concrete. Desi mai avem mult de lucru pana se va produce o schimbare radicala in Romania in ceea ce priveste protejarea resurselor naturale (in cazul nostru lemnul), prin Harta taierilor de paduri am dat tonul la implicare concreta. Prin fapte, mai presus decat orice altceva. Aplicatia noastra online „Harta taierilor de paduri” ne-a ajutat sa raportam peste 1400 de taieri de paduri. In paralel, am verificat aceste sesizari prin actiuni pe teren in 6 judete din tara. Pe de alta parte, am considerat extrem de actuala si necesara o aplicatie online prin care sa utilizam tehnologiile moderne si sa urmarim ce se intampla cu padurile. Practic, am dorit sa construim un inventar public online al taierilor de paduri cu ajutorul publicului”, explica Liana Buzea, fondatorul Hartii taierilor de paduri.

In anul 2014, reprezentantii ONG-ului doresc sa continue actiunile pe teren in alte 4 judete. „Pentru acest lucru ne trebuie echipe de oameni dispusi sa se implice in local (deci sa se uite pe harta taierilor de paduri, sa selecteze zone din judet in care sa faca verificari pe teren, sa caute cluburi offroad sau persoane cu masini de teren dispusi sa mearga intr-o zi in paduri, pe drumuri forestiere sau de exploatare, cu voluntari si reprezentanti ai autoritatilor, cu scopul de a verifica taierile de paduri (daca prezinta marci si daca suprafetele parcurse cu taieri sunt conform actelor).  Daca stii ca intr-un loc se produc abuzuri, scrie-ne si impreuna putem construi o actiune. Esential este sa te implici si tu activ in problema pe care o comunici, sau sa gasesti o persoana / echipa capabila si dornica sa faca ceva”, spune Liana Buzea.

Proiectul actual de modificare a Codului Silvic ar putea stopa in parte taierile ilegale din padurile Romaniei. Desi Lucia Varga (PNL), ministrul delegat pentru Ape si Paduri, insista ca proiectul de lege sa fie discutat aprobat pana la sfarsitul anului, Rovana Plumb, Ministrul Mediului, a anuntat ca dezbaterea ar trebui amanata deoarece nu au fost depuse propuneri si amendamente de catre specialisti pe proiect. mai mult, vineri, Lucia varga Varga, aflata la o dezbatere pe codul silvic in Bistrita-Nasaud, s-a lovit de opozitia vehementa a pesedistilor, afland totodata ca astia vor sa amane adoptarea legi invocand lipsa amendamentelor precum si necesitatea unui nou Cod Silvic datorita modificarilor de amploare propuse de Varga.

  •     Care sunt principalele modificari aduse de noul Cod Silvic

– se interzice comercializarea lemnului taiat ilegal. Mai exact, comerciantii nu vor putea cumpara lemn daca acesta nu are un aviz de insotire a marfii, dat de administratorul padurii (Ocoalele Silvice) si unde se precizeaza sursa de provenienta a masei lemnoase.

– punerea pe piata a lemnului se face de catre administratorul padurii. Inainte de comercializare, lemnul este masurat in rampa, iar documentele de insotire a marfii sunt eliberate de catre administrator.  Acum, lemnul este masurat in padure, marja de eroare fiind de +/- 15%, ceea ce incurajeaza piata la negru, potrivit Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura din Ministerul Mediului. Astfel, este clara cantitatea de lemn care intra pe piata si doar aceea va fi comercializata.  Emiterea avizului de insotire se face numai de catre personalul silvic, nu si de catre operatorii care exploateaza masa lemnoasa ca pana acum. Numarul emitentilor scade la aproximativ 440 (structuri silvice),  comparativ cu cei aproximativ  9.000 de operatori, care emiteau aceste documente pana acum. Astfel, responsabilitatea punerii pe piata a lemnului revine administratorului de padure si nu firmelor care exploateaza padurea.

– Pentru urmarirea  lemnului recoltat din paduri se utilizeaza un Sistem informational integrat de urmarire a materialelor lemnoase (SUMAL). Utilizarea SUMAL este obligatorie pentru ocoalele silvice si pentru toti operatorii si comerciantii care recolteaza, depoziteaza, prelucreaza, comercializeaza sau efectueaza operatiuni de import-export cu lemn si materiale lemnoase, dupa caz. Astfel, firmele care taie lemn trebuie sa spuna ce cantitate de lemn au taiat, cantitate certificata si de avizele date de ocoalele silvice. Si agentii econiomici care cumpara lemnul trebuie sa introduca in acest sistem ce cantitati cumpara, iar cifrele de la cele trei surse trebuie sa se potriveasca. Adica, ce intra in sistem trebuie sa si iasa, ca la bilantul contabil. Cine nu introduce aceste date in sistem in 15 zile  va primi amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 lei. Daca nu sunt introduse in 45 de zile, taietorii si firmele care distribuie lemn nu vor mai putea cumpara avize de insotire a marfii, deci nu o vor mai putea vinde. SUMAL a fost implementat inca din 2008, dar nu a functionat fiindca nu existau amenzi pentru cei care nu introduceau datele in sistem.

– pe bucatile de padure proprietate privata de pana la 30 de ha paza se va asigura in mod gratuit de catre Romsilva. Pana in prezent, proprietarii de mici bucati de padure se plangeau ca nu au posibilitatea sa plateasca paza si din aceasta cauza vin hotii si le taie copacii ilegal. In prezent sunt circa 500.000 de hectare de padure nepazite, potrivit MAP.

– se vor introduce compensatii financiare pentru proprietarii care nu au voie sa isi taie din padure o anumita perioada de timp.

– valorificarea superioara a lemnului va fi incurajata, producatorii de mobila avand drept de preemtiune la administartorii padurilor de stat. In Europa, beneficiul statului din introducerea unui mc de lemn pe piata este de 200 de euro, in timp ce in Romania doar 80 de euro. Potrivit ministerului de resort, au existat cazuri cand un mc de lemn s-a vandut cu 50 de bani, acest produs fiind mult subevaluat. In plus, printr-un act ulterior Ministerul pentru Ape, Paduri si Piscicultura doreste sa descurajeze exportul, intentionand ca lemnul sa ramana in cantitate cat mai mare in tara.

– functia padurii se va calcula si din punct de vedere al mediului, nu doar economic.

– Romsilva va trebui sa nu ramana cu mai putin de 3 milioane hectare de padure, ceea ce inseamna ca nu se va mai putea retroceda padure daca se depaseste aceasta limita si institutia va trebui sa cumpere padure.

– se retage autorizatia de functionare a ocolului silvic care nu are sef de ocol numit in conditiile legii.

– personalul silvic va fi obligat sa obtina o autorizatie de practica care in acest moment nu exista. Aceasta autorizatie ar putea fi data de un for independent politic.

– ocoalele silvice private vor fi obligate ca in termen de 6 luni sa isi reinoiasca autorizatia de functionare. Potrivit Ministerului  pentru Ape, Paduri si Piscicultura in prezent sunt ocoale silvice care nu au utilajele necesare sau personal cu pregatire adecvata.

– armonizarea Codului Silvic cu Codul Penal. Prin definirea si incadrarea ca infractiuni a faptelor de taiere, rupere, distrugere, degradare, scoatere din radacini, fara drept, ori furtul arborilor, indiferent de valoarea pagubei  precum si prin sanctionarea acestor fapte in baza legilor penale, se inaspresc sanctiunile aplicabile,  in scopul descurajarii agresiunilor asupra fondului forestier national. Tot in scopul descurajarii agresiunilor asupra fondului forestier national, faptele ce constituie tentative de valorificare a materialelor lemnoase procurate ilegal, respectiv: primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul ori comercializarea materialelor lemnoase fara provenienta legala vor fi constatate si sanctionate tot ca infractiuni, in baza legilor penale.

Moment de reculegere pentru arborii taiati  in Prahova 8 iunie 2013 –Sursa: EcoAssist

In absenta unor reglementari dure si eficiente in acest domeniu, in pertioada 1990-2011 au fost defrisate 366.000 de hectare de padure, atat din ocoalele silvice de stat cat si din cele private, cauzand un prejudiciu de 5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Curtii de Conturi. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace, in Romania se taie peste 3 ha de padure in fiecare ora. Din datele/informatiile prezentate de Romsilva, rezulta ca zilnic se exploateaza in medie 41 ha, dintre care o mare parte o reprezinta taierile ilegale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here