Energia hidro si cea eoliana functioneaza intr-un tandem aproape perfect (naturally hedged). Insa Romania nu are, in realitate energie hidro? Stiati asta? La temelia barajelor, uzineaza capuse. Nu turbine.
Mai intai, despre efecte: 17.000 de megawati putere instalata ajunsesera la inceputul anului trecut cererile investitorilor care ar fi vrut sa-si faca parcuri eoliene in Romania. In termeni de capacitate, asta inseamna cat 24 de reactoare de talia celui de la Cernavoda. Ca productie efectiva, cat opt. Ca bani, undeva spre 30 de miliarde de euro. Daca investitiile ar fi inceput la timp si macar un sfert se materializau, Romania putea scapa in 2009 cu o scadere economica mult mai blanda sau chiar cu stagnare. Insa ultima numaratoare arata 14 megavati functionali. Iar ANRE, adica BNR-ul energiei, refuza cererile pe banda rulanta.
De ce? Lipsesc doua lucruri: 1. – capacitatea Transelectrica de-a prelua fizic surplusul, lucru care insa se poate rezolva cu bani – chiar ai clientului – si 2. capacitatea dispeceratului national (tot Transelectrica) de-a gasi surse rapide de energie pentru arbitraj, in momentele in care nu bate vantul iar productia scade mult sub necesar.
Ei bine, aici iese Hidroelectrica din povestea in care tocmai ar fi trebuit sa intre.
Pe langa ca e ieftin de produs odata ce s-a terminat investitia initiala, energia hidro are si un alt mare avantaj: este usor stocabila si disponibila instant. Astfel, valoarea de piata unui kilowatt/ora hidro poate ajunge de cateva ori mai mare decat al kilowattului clasic in cazuri de urgenta, pe asa-numita piata spot.
Cum merg insa lucrurile in Romania. Hidroelectrica pare ca nu a auzit de notiuni ca pret de piata, cerere si oferta sau disponibilitate a serviciului. La calcului preturilor foloseste principiul comunist cost-plus. Deci, daca crede ca are un cost mic, i se pare rezonabil sa mai puna un „adaos comercial” minuscul. Asa se face ca daca un megawatt pe piata costa 60 de euro, la hidroelectrica el costa 30.
Beneficiarii sunt cunoscuti de popor drept „baieti destepti”. Titlu care nici nu e greu de obtinut in atare conditii. Insa ei sunt chiar mai destepti decat se banuieste. De ce? Pentru ca Hidroelectrica e atat de proasta incat le livreaza curent in flux constant (in banda). Un lucru pe care nici macar nu-l poate face tot timpul: livrarea in banda este in mod normal principiul de functionare al unei centrale termo. Hidrocentralele acopera in general doar varfurile de consum-
Asa se ajunge la urmatoarea situatie absolut hilara. Hidro semneaza ca da curent cu 30 de euro, ora de ora. La un moment dat, nu ploua o perioada mai lunga. Capusele se uita lung cum scade apa din lac. Cand se termina, trebuie sa cumpere ca sa-si onoreze contractul. Termoelectrica baga carbuni si livreaza catre Hidro, cu 60 de euro.
Hidro isi onoreaza contractul cu 30 si marcheaza o pierdere de poveste.
Aceeasi poveste in care erau si turbinele eoliene. Pentru ca in loc sa fie furnizor in caz de urgenta este consumator in caz de urgenta, Hidroelectrica nu poate acoperi gaurile provocate de functionarea intermitenta a eolienelor. Care de aceea nu mai primesc autorizatii, si nu mai aduc investitii iar economia Romaniei piere x miliarde. Asta, in aval.
Inapoi in amonte, la Hidroelectrica, ajungem la bilanturi. Un audit sau o ancheta criminalistica profesionista ar putea arata exact care sunt problemele acolo. Ce arata insa analiza de business intelligence:
Hidroelectrica are o mediana minuscula a marjei de profit, undeva la 3% pe an. Exceptiile: un an cu pierdere masiva, care arata ce inseamna sa iti faca planul de afaceri niste paparude, si doi cu profit ceva mai mare, care arata ca se poate.
Ce inseamna o marja de 3% pentru Hidroelectrica? Este IN-AD-MI-SI-BIL!!!
Din doua motive:
1. Hidro nu are costuri cu amortizarea. Nu in bilant. Investitia, care este cel mai important cost in cazul energiei hidro a fost achitata de mult.
2. Hidro nu are costuri cu redeventa pe debitul de apa. De fapt are, dar la un nivel minuscul si simbolic. In mod normal, metrul cub de apa uzinata ar putea fi taxat la valoarea sa de oportunitate.
1 si 2 nu se aduna in totalitate, dar dau totusi o suma care ar trebui sa depaseasca jumatate din cifra de afaceri. Cu alte cuvinte, fara rate la banca si fara redeventa pe apa o marja de profitabilitate de 50% este rezonabila pentru energia hidro. De la 50% pana la 3%, totul poate fi considerat pierdere structurala. Adica bani dusi pe apa sambetei.
In cazul nefericit, sunt pierduti din prostie. In cazul fericit, sunt pierduti din rea intentie. De ce este al doilea cazul fericit? Evident, pentru ca prostia nu se mai vindeca.
