Impactul celui mai mare parc eolian: 500 de locuri de munca, iar 45% din valoarea investitiilor s-a dus spre companii locale

0
42
Impactul celui mai mare parc eolian: 500 de locuri de munca, iar 45% din valoarea investitiilor s-a dus spre companii locale

Aproape 500 de oameni au lucrat in perioada de varf a lucrarilor de constructie pentru cel mai mare parc eolian care se face in Romania, aproape jumatate din valoarea investitiei realizata de cehii de la CEZ pe raza comunelor Dobrogene Fantanele si Co­gealac intrand in contul unor companii romanesti. Doua comune anonime din Dobrogea ajun­geau in vara anului 2010 in paginile ziarului francez Le Monde, una dintre cele mai cunoscute publicatii la nivel european, la acel moment jurnalistii caracterizand intre­gul litoral romanesc ca fiind noul El Dorado al energiei eoliene. Ceea ce atragea atentia atunci era investitia de 1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ incepusera sa o faca pentru ridicarea celui mai mare parc eolian din Europa chiar pe raza co­munelor dobrogene Fantanele si Cogealac.

Acum, cehii sunt pe ultima suta de metri. Deja 155 de turbine eoliene din cele 240 pe care le are intreg proiectul produc energie, la finalul acestui an, intregul proiect de 600 de MW, aproape cat un reactor de la Cernavoda, urmand sa fie finalizat. 500 de oameni pentru vant Perioada de boom a energiei eoliene in Romania s-a suprapus cu anii in care criza a afectat rand pe rand domenii precum constructiile sau transporturile si a fost ca o bula de oxigen pentru multe companii. Daca in 2009 in Romania erau numai 14 MW instalati in parcuri eoliene, acum sunt mai bine de 1.165 MW functionali, potrivit datelor Transelectrica, ceea ce inseamna ca acest sector a atras in plina criza investitii de circa 1,7 miliarde de euro. O parte din acesti bani a ramas in Romania, desi cei mai muti au intrat in conturile marilor producatori de eoliene asa cum sunt General Electric, Siemens sau Vestas. „In perioada de varf a constructiei parcurilor eoliene CEZ, pe santier au lucrat 400-500 de persoane, angajati ai CEZ si ai com­paniilor subcontractoare”, spun repre­zen­tantii CEZ Romania. Potrivit datelor Trans­electrica, la juma­tatea acestui an CEZ avea functionali 387,5 MW din cei 600 MW pro­iectati. Doar o mica parte din aceste noi locuri de munca vor ramane, pentru ca numarul an­ga­jatilor care deservesc permanent acest parc este 25 de oameni ai CEZ la care se mai adauga alte 75 de persoane care provin de la com­paniile subcontractate pentru servicii asa cum sunt service-ul sau paza obiec­ti­velor. Firme romanesti pentru lucrari In afara de locurile de munca, repre­zen­tantii CEZ spun ca 45% din valoarea in­ves­titiei se regaseste sub forma platilor pentru companiile romanesti. In total, la final investitia in parcul de 600 MW se va ridica la 1,1 mld. euro, potrivit datelor comunicate de companie, mai bine de jumatate din aceasta suma regasindu-se deja in turbinele ridicate. „Platile catre firmele romanesti au re­pre­zentat 45% din valoarea investitiei”, spun reprezentantii CEZ Romania. Pe lista com­paniilor romanesti cu care cehii au lu­crat se numara EnergoBit, pentru lucrarile elec­trice, Viarom, Eraos, Lafarge, GE Ro­mania, dar si diferite firme de transporturi spe­ciale. De exemplu, EnergoBit, companie con­trolata de trei investitori clujeni, Peter Pal, Stefan Gadola si Ioan Socea, a ajuns anul trecut la afaceri de peste 140 mil. euro, cu 20% mai mari fata de cele din 2010. Aproape 20% din toti acesti bani vin din contractele pe care clujenii le-au castigat cu investitorii in parcuri eoliene, cel mai important fiind totusi cel semnat cu CEZ care vizeaza proiectarea si realizarea lucrarilor electrice. Desi pe lista companiilor cu care CEZ lucreaza figureaza si GE Romania, gigantul american nu are o fabrica de productie a turbinelor eoliene pe piata locala, cea mai mare parte a echipa­mentelor fiind importata. Bani din taxe, impozite si avize Dincolo de locurile de munca si de con­trac­tele pentru companiile romanesti, dez­vol­tarea parcurilor eoliene aduce bani si in contul primariilor si al statului prin taxele si im­pozitele platite. „Toate avizele si autorizatiile necesare pana in acest moment au costat 11,5 mil. lei (circa 2,6 mil. euro). Valoarea impozitelor pla­tite bugetelor locale si bugetului de stat in 2011 se ridica la 19 milioane lei (4,5 milioane de euro), iar valoarea estimata a acestora in 2012 este de 22 mil. lei (5 mil. euro)”, au mai spus repre­zen­tantii CEZ Romania. Alaturi de taxele platite la primarii, comunitatile locale pe suprafata carora se desfasoara constructia parcurilor eoliene beneficiaza de anumite lucrari de infra­struc­tura facute de in­ves­titori. In Fantanele CEZ spune ca s-a modernizat si extins sistemul de apa potabila, toate gospodariile fiind ra­cor­date. Totodata s-au reparat drumurile principale din comuna si s-au realizat investitii in sistemul de canalizare, alaturi de alte proiecte. Banii din certificate, adevaratul magnet Pe de alta parte, investitorii in parcuri eoliene au motive intemeiate pentru a realiza aceste proiecte. Schema de sprijin pusa la dispozitie de statul roman pentru proiectele de energie regenerabila este una dintre cele mai generoase la nivel european.

Schema se bazeaza pe certificate verzi si pe cote obligatorii. Astfel, in prezent fiecare MWh de energie eoliana este recompensat prin doua certificate verzi, care au o valoare stabilita prin lege intre 27 si 55 de euro, in prezent ele tranzactionandu-se la valoarea maxima. Aceste certificate verzi sunt cumparate de furnizorii de energie care sunt obligati ca in cosul livrat clientilor sa aiba un anumit procent de energie verde. Dovada indepli­nirii acestui procent este chiar nu­marul de certificate achizitionate. Pro­blema este ca achizitia acestor instrumente reprezinta costuri suplimentare pentru furnizori care sunt transmise mai departe in facturi. Astfel, cei care sprijina cu adevarat energia verde sunt consumatorii de energie, platitorii finali de facturi. De exemplu, numai in primele patru luni ale anului CEZ Romania a incasat prin intermediul proiectului eolian de la Fantanele circa 33 de milioane de euro, suma care reprezinta valoarea certificatelor verzi emise in contul companiei. „Castigurile din certificatele verzi, ca orice alt venit al grupului CEZ, vor fi directionate pentru dezvoltarea companiei. Una din strategiile principale ale grupului CEZ este cresterea portofoliului de proiecte de productie a energiei din resurse rege­nerabile cu 3.000 MW pana in 2016, in tari precum Romania, Germania, Polonia”, au mai precizat reprezentantii CEZ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here