In 20 de ani a disparut jumatate din spatiul verde bucurestean

Desi unui bucurestean ii revin numai 5-6 metri de spatiu verde, Capitala ar putea sa piarda 3.000 de metri patrati din cele 1.700 de hectare care au ramas in oras.
spatiu verde
„Este o mare presiune internationala pentru realizarea acestui monument. Autoritatile au lucrat intr-un stil cum se intampla in Romania, hai sa facem, fara nici un plan. In 2006 s-a pus acolo o piatra de temelie pentru acest monument, fara sa existe autorizatie. Si acuma ne-am trezit ca in doua saptamani se duce presedintele in Israel, asa ca hai sa facem de pe o zi pe alta”, a declarat pentru evz.ro Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.

Un parc de 3000 de metri patrati din fata Ministerului de Interne, delimitat de strazile Anghel Saligni, Mihai Voda, Brezoianu si Lipscani, este amenintat cu defrisarea, in locul sau urmand sa fie construit Monumentul Holocaustului. Mai multe organizatii non-guvernamentale spun ca actiunea este ilegala.

Vineri, desi autorizatia de defrisare nu a fost inca emisa, angajatii ADP de la sectorul 5 au smuls aproape tot gardul viu din jurul parcului. Au fost smulsi 600-800 de arbusti tuia, care nu se mai pot replanta, paguba fiind de 300.000-400.000 lei.

Sositi la fata locului, inspectorii Garzii de Mediu Bucuresti au constatat ca nu exista o autorizatie de desfiintare, iar angajatii ADP au disparut dupa apoximativ cinci minute.

ONG-urile sustin ca atat Planul Urbanistic Zonal, cat si autorizatia de constructie, incalca Legea Mediului, care interzice, prin articolul 71, schimbarea destinatiei spatiilor verzi, reducerea suprafetei sau stramutarea lor.

Proiectul Monumentului Holocaustului, finantat de Ministerul Culturii, presupune defrisarea totala a parcului, betonarea sa si ridicarea a cinci constructii: Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Coloana, Roata Tiganilor. Organizatiile nu se opun realizarii monumentului, ci doar locului ales.

Evz.ro: De ce credeti ca se dau aceste hotarari care sunt in contradictie evidenta cu legile in vigoare?
In general, se dau pentru ca autoritatile sunt slabe si coruptibile. In cazul de fata, este o mare presiune internationala pentru realizarea acestui monument. Este si vizita presedintelui Basescu in Israel la sfarsitul lunii mai. De fapt, autoritatile au lucrat intr-un stil cum se intampla in Romania, hai sa facem fara nici un plan. In 2006 s-a pus acolo o piatra de temelie pentru acest monument, fara sa existe autorizatie. Si acuma ne-am trezit ca in doua saptamani se duce presedintele in Israel, asa ca hai sa facem de pe o zi pe alta.

Ce loc ar fi potrivit pentru acest monument?
Cei de la Eco-Civica propun chiar parcarea de langa. E o chestiune pe care trebuie sa o decida niste specialisti din Comisia Tehnica de Urbanism si Amenajare a Teritoriului. Eu sunt convins ca exista locuri. Ca idee generala, cred ca ar putea fi un loc apropiat de Teatrul Evreiesc, unde a fost si cartierul evreiesc, dar care din pacate a fost demolat abuziv. Cred ca ar fi mult mai potrivit.

Cate hectare de spatiu verde mai exista in Bucuresti?
Bucurestiul are 1.700 de hectare de spatiu verde. In 1989 erau 3.400, exact dublu. Conform legii 24 pe 2007, Legea spatiilor verzi urbane, toate localitatile trebuie sa isi faca registrul spatiilor verzi. Bucurestiul nu-l are. Din aceasta cauza, estimarile sunt facute din ochi. Suprafata Bucurestiului este de aproximativ 22.500 de hectare, deci procentul reprezentat de spatiul verde este de 7%-8%.

Dar cifra care conteaza, cea pe care o folosesc Organizatia Mondiala a Sanatatii si Uniunea Europeana, este „metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor”. Iar Bucurestiul, daca socotim ca are 3 milioane de locuitori, cifra iese la 5-6 metri de locuitor. UE spune ca minimumul necesar este 26, iar OMS 50.

Ce s-a intamplat cu celelalte 1.700 de hectare?
Ei au devenit parcari sau constructii, benzinarii. O parte din spatiul verde s-a retrocedat abuziv, de foarte multe ori ilegal. Este o lege, confirmata de o hotarare a Consiliului General, care spune ca nu se retrocedeaza domeniul public. De exemplu, toate spatiile verzi aferente blocurilor de locuinte fac parte din domeniul public. Totusi, multe dintre ele au fost retrocedate. Au fost retrocedate si bucati intregi din parcuri, in Herastrau, in Tineretului. Din fericire, nu pe toate s-a construit inca.

Cinci ONG-uri i-au invitat maine, de la ora 13:00, la Agentia pentru Monitorizarea Presei, pe primarul general, pe prefect, pe directorul Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti, pe ministrul Culturii, pe rabinul comunitatii evreiesti si pe ambasadorul statului Israel, sau pe reprezentanti ai acestora, la o discutie in care sa se gaseasca un alt loc pentru Monumentul Holocaustului.

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *