In fata revolutiei energetice din SUA, Europa a ales sa dezgroape una dintre cele mai ieftine, dar si cele mai murdare surse de energie, lignitul, ceea ce ameninta sa creasca poluarea si sa darame localitati care supravietuiesc din vremuri medievale, scrie Bloomberg.
De-a lungul centurii miniere a Europei, din Germania si pana in Polonia si Cehia, companii de utilitati precum Vattenfall, CEZ si PGE extind mine de suprafata care produc lignit. Acest carbune degaja prin ardere mai putina energie decat altele si mai mult carbon, dar este mai ieftin.
Proiectele nu respecta tendinta regulilor UE care reduc emisiile poluante si favorizeaza energia alternativa. Dar alarmati de preturile mari ale energiei, aproape duble fata de cele din SUA, politicienii permit extinderea acestor mine de carbune starnind furia comunitatilor invecinate sau a celor sub care se afla zacamintele.
„Este absurd“, spune Petra Roesch, primarul satului german Proschim, care are o vechime de 700 de ani. Acesta va fi mutat din cauza unei mine dezvoltate de Vattenfall. „Germania vrea sa treaca la energie regenerabila, iar noi suntem deposedati de pamant“, s-a plans Roesch.
Cererea mondiala pentru lignit va creste cu pana la 5,4% pana in 2020, potrivit celor mai recente prognoze ale Agentiei Internationale a Energiei. Agentia estimeaza ca in acelasi timp va trebui sa scada consumul cu 10% pentru a putea fi atinse obiectivele privind stoparea incalzirii globale stabilite de UE si statele industrializate ale lumii.
Masinariile de minerit de marimea unor zgarie-nori stau gata sa inghita satulgerman cu 330 de locuitori. Vattenfall, detinut de guvernul Suediei, asteapta aprobarea pentru a darama cladirile pentru extinderea minei Welzow-Sued.
Simfonia Eroica a lui Beethoven se pierde in cadenta monstrilor devoratori de pamant
In Polonia, PGE, cel mai mare producator de energie al tarii, isi modernizeaza o centrala pe lignit a complexului Turow. In Cehia, un plan de relaxare a limitelor privind mineritul ar putea duce la distrugerea oraselului Horni Jiretin, care a rezistat timp de 750 de ani la toate dezastrele, de la ciuma Evului Mediu la cele doua razboaie mondiale.
Masinile uriase de excavat din mina de la Horni Jiretin, care se intinde cat poate cineva cuprinde cu privirea, devoreaza pamantul si incarca lignitul pe benzi rulante care umplu basculantele. In apropiere, sta dezolant castelul baroc unde Beethoven a facut in urma cu 200 de ani premiera celebrei simfonii „Eroica“.
CEZ, cel mai mare producator de energie din Cehia, controlat de stat, genereaza aproape jumatate din energie prin centrale pe carbune. Divizia de minerit a lignitului intentioneaza sa-si mareasca productia cu 6% anul acesta.
Deoarece se afla aproape de suprafata, cel mai economic mod de extragere a lignitului sunt minele deschise. Utilizarea lignitului s-a redus cu 40% din 1990 pana in 2010 pe masura ce tarile foste comuniste au inchis fabricile invechite.
Acum Polonia, care-si produce 90% din electricitate din carbune, accelereaza utilizarea acestui combustibil pentru a-si creste siguranta energetica si a-si proteja locurile de munca in unele dintre cele mai sarace regiuni ale tarii. Productia de energie din lignit a crescut cu aproape 4% anul trecut, in timp ce productia centralelor in care se ard celelalte tipuri de carbune s-a redus cu 7%. La sfarsitul anului 2011, PGE, o companie de utilitati controlata de stat, a pornit o unitate de 858 de megawati la centrala de Belchatow, cea mai mare termocentrala din Europa.
In Cehia, Severni Energeticka vrea sa extinda limitele minei sale impuse in 1991, la doi ani dupa caderea comunismului.
Reinvierea lignitului ar putea impulsiona totusi sprijinul pentru energia regenerabila precum cea solara si eoliana, crede Barry O’Flynn, analist la Ernst& Young.
„Vor fi restrictii tot mai mari privind emisiile. Lignitul nu ameninta energia regenerabila. Acesta ar putea-o ajuta deoarece emisiile centralelor pe lignit va trebui contrabalansate cumva“, a spus el.
