O agentie guvernamentala din SUA a publicat peste 1000 de imagini cu o rezolutie de apropiere de pana la un metru, facute in zona ghetarilor arctici pentru a ajuta oamenii de stiinta in lupta pentru combaterea incalzirii globale.ghetari

Sa ne intoarcem in timp… La inceputul anilor ’70 se vorbea despre un proces de racire accelerata a temperaturii pe Glob. Procesul a inceput in 1945 si s-a terminat in 1970 atunci cand, oamenii de stiinta au anticipat un proces de incalzire a planetei, accelerat odata cu inceputul secolului 20.

De vreo doi ani se vorbeste de insa de un nou trend: racire globala. Ce-o mai fi si asta? Sustinatorii acestei idei se bazeaza pe faptul ca incepand cu 2008, planeta a intrat intr-un proces de racire. Practic, sunt doua curente. Unii specialisti sustin ca ne aflam intr-un plin proces de incalzire, altii sustin ca acest proces s-a accelerat intre 1997 si 2007 iar incepand cu anul 2008 a inceput un proces de racire a planetei. Cine are dreptate?

Argumentele celor care sustin racirea globala:
– activitatea soarelui nu ar mai fi la fel de puternica precum in ultimii ani si nu emisiile de CO2 proevenite din activitatile umane ar fi cauza incalzirii globale
– in 2008, China s-a confruntat cu cea mai mare cantitate de zapada din ultima suta de ani
– pentru prima data a nins la Baghdad
– America de Nord s-a confruntat cu cea mai crunta iarna din ultiumii 50 de ani
– temperaturile oceanelor si ale marilor incep sa scada

Revenind la cele 1000 de fotografii luate din Antarctica… Fotografiile s-au facut acum, tocmai pentru ca oamenii de stiinta sa poata analiza modul cum ghetarii reactioneaza vara. Totul face parte din programul Medea. Concluzia?

Specialistii Universitatii din Tromso au analizat mai multe sedimente de gheata din Oceanul Arctic si au vazut la ce schimbari climatice trebuie sa faca fata planeta. Si aici a fost o mare intindere de apa care strabatea ghetarii, dar asta acum 47 de milioane de ani! „Schimbarile climatice nu sunt doar aici, plus ca se petrec mult mai repede decat am fi anticipat noi. Ghetarii au inceput sa se topeasca de-acum 30 de ani, dar in ultimii cinci ani, procesul de topire este mult mai alert, este chiar alarmant! Putem sa ne dam seama uitandu-ne in aer, in apa, in zapada, oriunde!„, a declarat Kim Holmen, un cercetator al Institului Polar din Norvegia.topire

Un ultim studiu al NASA arata ca gheata arctica a inceput sa se topeasca cu o rata medie de 1 metru pe an. „Volumul de gheata ne ajuta sa calculam productia anuala de gheata si putem sa inventariem volumul de apa proaspata si totalul de gheasa ramas netopit in zona artica. Chiar si in anii in care cantitatea de apa proaspata a ramas la fel, nivelul ghetarilor a continuat sa scada„, a spus si Ron Kwok, un cercetator de la NASA.

Daca nu vor fi schimbari climatice radicale mai ales iarna si circulatia aerului rece sa fie mult mai rapida, acest proces de incalzire nu se va intrerupe. Pentru a stopa topirea zapezii trebuie un proces de racire care sa tina ani de zile.

Degeaba se sustine ca este un semn bun ca temperatura apelor si oceanelor a inceput sa scada. Pai, e ca si cand intr-un pahar de apa calda ai arunca doua cuburi de gheata: temperatura scade pe masura ce gheata se topeste, dar dupa ce se topeste gheata, temperatura revine la valorile initiale, spun sustinatorii ideii ca ne aflam in plin proces de incalzire globala.

Ce nu stiati:
– acum 3 milioane de ani, nivelul de CO2 era putin mai ridicat decat in zilele noastre si apele marilor si oceanelor erau atat de calde incat puteau sa topeasca o mare parte din Antarctica
– in atmosfera, cantitatea de CO2 este de 387 de parti la un milion; la inceputul Revolutiei Industriale, aceasta era de 280 de parti la un milion (inceputul secolului XIX)

Cateva dintre consecintele topirii ghetarilor din Antarctica si Groenlanda:
– nivelul marilor si oceanelor ar putea creste de la 80 de centimetri pana la 2 metri in urmatorii 70 de ani
– ghetarii din Hymalaya alimenteaza marile fluvii asiatice Gange, Brahmaputra, Huanghe, Yangtye, Indus, Mekong si Salween. 2 miliarde de oameni depind de aceste fluvii, iar ghetarii hymalazeni se retrag cu o viteza alarmanta
– disparitia multor forme de viata, animale, plante
– aparitia unor noi boli, dezvoltarea unor noi bacterii, microbi
– Amsterdam, Marea Britanie, New Orleans vor avea de suferit din cauza cresterii nivelului marilor si oceanelor
Si inca o veste proasta: o bucata de gheata de marimea orasului Manhattan se va desprinde din ghetarul Petermann si va pluti spre sud, spre Insula Ellesmere, spre coasta Canadei. Totul se va intampla in aceasta vara, in maxim 2 luni, sustin specialistii.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here