In lipsa presiunii exercitate de greutatea calotelor glaciare, riscul eruptiilor creste.

Topirea calotelor glaciare, determinata de incalzirea globala, creste considerabil atat frecventa eruptiilor vulcanice, cat si riscul aparitiei acestora in zone imprevizibile, avertizeaza un studiu realizat de doua universitati din Marea Britanie si Islanda. Vulcanii vor erupe o data la 30 de ani, iar in mai multe zone vor aparea eruptii noi.

Incalzirea globala creste riscul eruptiei vulcanilor din cauza topirii rapide a calotelor glaciare, arata un raport al cercetatorilor britanici si islandezi care analizeaza efectele pe care topirea ghetarilor le are asupra scoartei terestre si magmei. Datele studiului indica, pentru ultimul secol, o crestere cu 10 procente a ritmului de topire a calotelor glaciare, crestere cauzata de schimbarile climatice.

Punand acest fenomen in directa legatura cu producerea vulcanilor, oamenii de stiinta prevad o crestere semnificativa a riscului de eruptie. „Odata cu disparitia calotelor glaciare dispare, de asemenea, presiunea pe care greutatea acestora o exercita asupra rocilor din interiorul pamantului si creste ritmul de topire a calotei in magma”, spun autorii studiului, citati de publicatia „New Scientist”.

Risc sporit de eruptii in Islanda

Vatnajokull reprezinta cea mai mare calota glaciara din Europa si se gaseste in Islanda. Cercetatorii au constatat si aici o crestere considerabila a ritmului de topire a ghetii, respectiv cinci kilometri cubi anual. Aceasta crestere se dovedeste a fi cu atat mai ingrijoratoare cu cat sub calota glaciara islandeza se gasesc foarte multi vulcani activi. Ultima eruptie puternica a fost inregistrata in anul 1996, la Gjalp, la o distanta de 58 de ani fata de penultima eruptie.

Autorii studiului spun insa ca topirea calotei glaciare accelerata de schimbarile climatice reduce drastic acest termen. Astfel, cantitatea de magma rezultata din topirea calotei glaciare va fi atat de mare incat vulcanii vor erupe la distanta de cel mult 30 de ani. Situatia din Islanda este accentuata si de pozitia pe care o are Vatnajokull. Calota glaciara islandeza se afla deasupra punctului in care se intersecteaza doua placi tectonice, iar acest lucru contribuie la reducerea presiunii rocilor din scoarta terestra.

Noi eruptii in Antarctica si Pacific

In afara de Islanda, oamenii de stiinta apreciaza ca incalzirea globala va spori frecventa eruptiilor vulcanice si in alte zone ale lumii. Regiunile vizate in acest sens sunt Muntele Erebus, din Antarctica, Insulele Aleutine, din nordul Oceanului Pacific, precum si alte zone din Alaska, recunoscute pentru vulcanii activi pe care ii adapostesc. Totodata, specialistii atrag atentia nu numai asupra frecventei eruptiilor vulcanice, ci si asupra faptului ca acestia s-ar putea manifesta si in locuri in care prezenta lor nu este asteptata.

„Cercetarile asupra vulcanului Gjalp, care a erupt in 1996, au demonstrat ca magma a ajuns la suprafata intr-o zona neasteptata, la jumatatea distantei dintre doi vulcani”, spune unul dintre autorii studiului. Nu in ultimul rand, acestia sustin ca intensificarea activitatii vulcanilor este cauzata si de cresterea nivelului apei din mari si oceane – un alt efect al incalzirii globale. „Vom vedea schimbari considerabile in privinta vulcanilor din toata lumea. Daca analizam alte perioade de incalzire a climei din istorie, observam ca aceasta afirmatie este pe deplin confirmata”, spun cercetatorii.

16 vulcani, pe agenda preocuparilor ONU

Un proiect al Organizatiei Natiunilor Unite dedica studii si activitati de constientizare cu privire la pericolul pe care il reprezinta 16 vulcani din diverse regiuni ale lumii. Intitulat „Decade Volcanoes”, proiectul are ca principal obiectiv reducerea riscului producerii dezastrelor provocate de eruptiile vulcanice. Cei 16 vulcani inclusi in program sunt Avachinski-Koryaksky (Rusia), Colima (Mexic), Etna (Italia), Galeras (Columbia), Mauna Loa (Hawaii, SUA), Merapi (Indonezia), Nyiragonogo (Congo), Rainier (Washington, SUA), Sakurajima (Japonia), Santamaria (Guantemala), Santorini (Grecia), Taal (Philippine), Teide (Spania), Ulawun (Papua Noua Guinee), Unzen (Japonia) si Vezuviu (Italia).

Evocat de izvoarele literare antice ale latinilor, muntele Etna este cel mai mare vulcan activ al Europei, cu o inaltime de 3.326 de metri. Intinzandu-se pe aproximativ 1.200 de kilometri patrati, Etna are cea mai mare suprafata dintre cei trei vulcani activi ai Italiei care au erupt in ultimul secol – Etna, Vezuviu si Stromboli.

De asemenea, vulcanul sicilian se remarca prin faptul ca este unul dintre cei mai activi vulcani ai lumii, cu cel mai mare numar de eruptii consemnate de-a lungul timpului. Dintre acestea, cea mai grava a fost cea din anul 1669, cand 830 milioane de metri cubi de material piroclastic (roci, cenusa si praf de natura vulcanica) au fost raspandite. Ultima eruptie s-a produs in luna septembrie a anului trecut, cand lava vulcanului a ajuns pana la 400 de metri inaltime in aer.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here