Expertii spun ca urmeaza cateva luni dramatice pentru cei care locuiesc la malul Oceanului Pacific, intrucat, in cele cinci luni de activitate, La Nina va accentua seceta din vestul extrem al Americii si va aduce ploi diluviene in Mozambic sau nordul Braziliei.
Padurile amazoniene s-au dezvoltat foarte bine pe timp de seceta, arata un studiu de ultima ora al cercetatorilor de la Universitatea din Arizona. Previziunile anterioare studiului aratau ca, dimpotriva, in urma lipsei de precipitatii, padurile aflate de-a lungul Amazonului vor incepe sa se usuce dupa numai o luna. „In ciuda temerilor ca arborii vor fi…
Daca copacii ar putea vorbi, povestile cu „lupul cel rau” ascuns in padure ar arata altfel decat cele spuse de oameni. Pentru arbori, nu lupul ar fi personajul negativ, ci Scufita Rosie, mai ales daca se apleaca sa si culeaga flori pentru bunica ei.
Padurarii spun ca noua legislatie va duce la distrugerea a 30% din ceea ce a mai ramas din codrii Romaniei
Potrivit Institutului National de Statistica, seceta a afectat 4 milioane de hectare din suprafata agricola a tarii noastre. Dintre acestea, un milion de hectare cultivate sunt complet compromise.
Apa reprezinta pentru omenire esenta intregii sale existente. Elemente precum apa, aerul, stratul de ozon sunt idisolubil legate de perpetuarea speciei umane, iar aletarea acestora nu ar duce nicaieri altundeva decat la extinctie.
Tot mai multi locuitori din zona Bazinului Marii Negre vor emigra in Vestul Europei din cauza dificultatilor economice pe care le accentueza seceta excesiva, a declarat astazi, ministrul mediului Attila Korodi.
Statele Membre ale Uniunii Europene s-au reunit la finele acestei saptamani in Consiliul Informal de Mediu, care s-a desfasurat la Lisabona in perioada 31 august – 2 septembrie 2007. Consiliul a dezbatut aspecte privind o viitoare strategie a Uniunii Europene care se adreseaza secetei si deficitului de apa. Romania a participat la aceasta reuniune cu o delegatie condusa de ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Attila KORODI.
Foarte multe state UE sunt afectate de seceta si de lipsa apei. Datele arata ca in prezent se inregistreaza o risipa de circa 20% din apa disponibila. Numarul regiunilor si al populatiilor afectate de seceta a crescut cu circa 20% intre 1976 si 2006. Pagubele economice sunt de 8,7 miliarde de euro.
Romania ar putea implementa masuri antiseceta dupa modelul Portugaliei si al Spaniei, crede Attila Korodi, ministrul Mediului. Korodi a reprezentat Romania la Consiliul Informal de Mediu de la Lisabona, care a avut ca tema „Seceta si deficitul de apa”.
In Romania, efectele schimbarilor climatice au avut un impact deosebit asupra agriculturii. In ultimul deceniu, perioadele de seceta si inundatiile au devenit mai frecvente, cu efecte negative asupra productivitatii agricole, in special la grau si porumb, specii cu ponderea cea mai insemnata in structura culturilor de camp.
Cultivarea terenurilor cu materie prima pentru biocarburanti a scumpit produsele agricole
Fenomenele meteo au devenit extreme, cel putin comparativ cu anii copilariei noastre, atunci cand cele patru anotimpuri erau bine conturate. Nu la fel arata si 2007, un an in care am avut de luptat cu inundatii, arsita si saptamani intregi de canicula. De azi incepe toamna calendaristica si se pare ca ne indreptam spre o seceta profunda in luna septembrie.
In luna septembrie vom afla exact in ce zone ale Prahovei exista risc de desertificare. La nivel de tara, situatia este deja cunoscuta: avem 7 milioane de hectare, zonele cuprinzand Dobrogea, estul Munteniei si sudul Moldovei.
Romania va importa cantitati semnificative de grau, porumb si floarea-soarelui, ca urmare a productiei interne reduse de seceta, din Brazilia fiind aduse deja pe piata romaneasca circa 250.000 de tone de porumb, se arata intr-un raport realizat de Departamentul American pentru Agricultura (USDA).
Dupa Razboiul Rece, incalzirea globala este cea mai mare provocare in materie de securitate, insa oameni inca nu-si dau seama de riscurile acestui fenomen, prin urmare nu au nici solutii – este una dintre concluziile unui seminar organizat in Norvegia, la Ny Alesund (circa 1200 de kilometric de Polul Nord), unde au participat 40 de cercetatori si demnitari din 13 tari, transmite Reuters.
In urma secetei, legumele romanesti au capatat forme ciudate, culori anormale si gusturi necunoscute pana acum de consumatori. „Pepenii din Dabuleni si Bobicesti, pana anul acesta cei mai dulci din tara, nu sunt mai mari de 2 kg si nu-i mai cumpara nimeni, ca n-au nici un gust”, ne spune un vanzator din Slatina, Cornel Velea.
Ferme care asteapta falimentul, tarani care isi vand vitele la pretul unor blugi de firma, legume banale scoase pe tarabe la pret de delicatese, plus partea mai putin vizibila a dezastrului: inflatie marita, crestere economica incetinita, cheltuieli mai mari la buget
Seceta prelungita a cauzat scumpiri majore in pietele romanesti. Legumele si fructele pe care oamenii le cumparau in anii trecuti in cantitati mari ca sa le puna la borcan au devenit niste delicatese.
Ministrul economiei, Varujan Vosganian, considera ca lipsa de energie ieftina de la Hidroelectrica trebuie suplinita cu energie foarte scumpa, de la Termoelectrica.
Manifestarea internationala numita „Saptamana apei” si-a inchis lucrarile la Stockholm. Cei 2.500 de specialisti prezenti au subliniat necesitatea economisirii „aurului albastru”
dupa trei luni consecutive de stationare, seceta urca rata anuala a inflatiei cu o treapta, si anume de la 3,8% la 4% – nivelul inregistrat in luna iulie a.c. In aceste conditii, se pune intrebarea fireasca: s-a oprit procesul de dezinflatie? Categoric, nu. Chiar daca rata anuala a inflatiei a inregistrat in luna iulie nivelul de 4%, superior cu 0,2 puncte procentuale celui din luna iunie (3,8%), dezinflatia nu si-a schimbat traiectoria descendenta.
Dupa o vara secetoasa, ne asteapta o toamna grea, cu preturi umflate. Dupa scumpiri la paine, legume si fructe, in curand vom plati cu pana la 15% mai mult si pentru produsele lactate.
Pentru a nu mai avea parte de pagubele produse de seceta, taranii ar trebui sa se orienteze spre culturi rezistente la seceta, este solutia propusa de ministrul Agriculturii Decebal Traian Remes. De altfel, ideea salvatoare a fost inclusa si in strategia agricola pentru anul 2008.
Daca ar fi sa-mi aduc aminte cand am auzit prima oara de efectul de sera, emisii de CO2, distrugerea stratului de ozon si de efectul dezastruos al incalzirii globale, ar trebui sa ma intorc in timp prin clasele gimnaziale.
Au fost multe fluctuatii ale climei de-a lungul timpului si nu as putea spune ca ce se intampla acum este 100% din vina omului. Dar stiu ca am contribuit la asta, amplificand probabil o o crestere „default” a temperaturii, datorata factorilor externi.
Culturile de primavara au fost distruse in proportie de peste 80 %, cele mai afectate fiind floarea-soarelui si porumbul, astfel incat fermierii au inceput recoltatul cu o luna mai devreme. Productia poate fi folosita doar ca furaje pentru animale.
Astronomii considera Soarele ca o sfera gazoasa gigantica, in varsta de patru miliarde si jumatate de ani, stea care pluteste pe un brat spiralat al Caii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 1.4 milioane de kilometri, o masa de 2 miliarde de miliarde de tone.
Desertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variatiile de clima si impactul uman. Ea afecteaza in special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic.
