Ingineria genetica, folosita pe scara larga pentru cresterea substantiala a productiei de alimente necesare consumului, are si reversul medaliei: imbolnavirea organismului in timp
Doctorii Ana Maria Mihalache, Mihaela Vicol, Teodora Manea explica:
Beneficiile obtinute prin tehnicile de inginerie genetica in domeniul agroindustrial pot fi clasificate astfel:
- plante rezistente la seceta si daunatori;
- cereale cu continut crescut de proteine;
- cereale fara gluten;
- orez cu un continut ridicat de vitamina A;
- seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimurile dietetice;
- plante fara proteina, provocatoare de alergii (cum ar fi kiwi);
- rosii cu coacere in timpul transportului;
- soia cu o cantitate crescuta de lecitina (prezenta in mod obisnuit in galbenusul de ou), care e emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare.
De asemenea, tehnica se aplica in productia de branzeturi, in hrana pentru dieta pasarilor si a porcilor, in obtinerea unor vitamine si arome alimentare.
Aceste interventii umane in structura naturala a alimentelor se intoarce impotriva omului, deoarece apar efectele adverse ale eliberarii in mediu a organismelor modificate genetic.
Specialistii enumara cateva:
- boli umane (efecte toxice sau alergice);
- efecte negative asupra dinamicii si diversitatii genetice a populatiilor de specii din mediul respectiv;
- aparitia infertilitatii si, implicit, scaderea natalitatii;
- diminuarea rezistentei organismelor la microbi (cresterea bolilor infectioase);
- rezistenta la antibiotice atat la oameni, cat si la animale.
Efectul asupra mediului nu este de neglijat – un exemplu in acest scop ar fi modificarea descompunerii in sol a materialului organic.