Dorinta oamenilor contemporani e a deveni mai inteligenti este mai putin intensa decat cea a stramosilor lor preistorici. O consecinta a acestui fapt o reprezinta o scadere continua a coeficientului mediu de inteligenta al fiintelor umane ce populeaza in prezent Terra.
Solutie “tehnologica”. Biologul Gerard Crabtree, de la Universitatea Stanford, California, este de parere ca oamenii trebuie sa gaseasca o o solutie tehnologica pentru rezolvarea problemei, daca exista una, inainte ca fenomenul sa scape de sub control. Astfel incat, oamenii care vor trai, in viitor, pe Pamant sa nu priveasca la televizor imagini “de arhiva”, reluate de nenumarate ori, ale unor obiecte pe care ei nu vor mai fi capabili sa le realizeze.
Cauze. Principala problema o constituie faptul ca inteligenta si comportamentul social presupun functionarea optima a unui mare numar de gene. Fenomenul presupune continuarea procesului evolutiv la cote inalte. In cazul oamenilor primitivi natura a provocat disparitia brtusca si deseori brutala a multor indivizi care nu aveau inteligenta necesara pentru a ucide animalele ce le puneau in primejdie viata sI a supravietui unor conditii de mediu ostile. Aceste amenintari directe si permanente pentru propria existenta impuneau oamenilor primitivi sa fie permant intr-o stare de alerta, iar acest lucru putea fi obtinut prin dezvoltarea inteligentei. Potrivit savantului mentionat, inteligenta umana ar fi iregistrat un “maxim de dezvoltarea”” in urma cu 2000 – 6000 de ani, de atunci inregistrandu-se un usor, dar permanent, declin. Crabtree sustine ca genele ce confera creierului capacitatea de a rationa sunt supuse permanent mutatiilor care nu mai sunt, insa, influentate de factorii de mediu ostili. Omul de stiinta e de parere ca dezvoltarea capacitatii intelectuale si functionarea optima a genelor inteligentei s-a produs in cadrul unor grupuri sparate de indivizi, care nu comunicau intre ei, inainte ca stramosii oamenior sa paraseasca Africa. La vremea respectiva, conditiile de mediu impuneau penru supravietuire, un grad inalt de inteligenta. Din acel moment, reprezezentantii rasei umane au inceput sa involueze din punct de vedere al inteligentei. Procesul se datoreaza dezvoltarii agriculturii, aparitiei oraselor care au redus intensitatea selectiei naturale, si unor factori de mediu ce nu mai constituiau amenintari atat de mari la viata indivizilor. Toate aceste elemente au contribuit la aparitia unor dizabilitati intelectuale.
“Reparatii”. Luand in calcul frecventa cu care mutatii nocive afecteaza genomul uman si presupunand ca 2000 – 5000 de gene sunt implicate in activitatea intelectuala, Crabbers estimeaza ca in ultimii 3000 de ani, de a lungul a circa 120 de generatii, toti oamenii au suferit 2 sau 3 mutatii genetice nocive pentru inteligenta si emotivitate. Mai mult, cercetari recente in domeniul neutrologiei au demonstrat ca genele implicate in functionarea creierului sunt singurele ce pot suferi mutatii.
Cercetatorul american este insa de parere ca procesul nu trebuie sa ne ingrijoreze deoarece se desfasoara cu o viteza foarte mica, iar evolutia tehnologica va permite oamenilor sa descopere procese tehnologice care ar putea rezolva problema. El crede ca, nu peste multi ani, oamenii vor fi capabili sa descifreze milioanele de mutatii ce pot altera functiile intelectuale, felul in care acetea interactioneaza, precum si influenta altor procese si a factorilor de mediu. Omul de stiinta e, insa, optimist estimand ca, nu peste mult trimp, oamenii vor putea interveni si “repara” orice mutatie intervenita in orice celula a unui organism, indiferent de stadiul de dezvoltare al acestuia. Astfel incat, mecanismul dur al selectiei naturale ar putea deveni practic inutil. Crabtree consiedra ca dezvoltarea coeficientului de inteligenta la nivel mondial nu reprezinta o crestere generala a nivelului inteligentei indivizilor ce apartin rasei umane. El sustine ca fenomenul se poate datora imbunatatirii ingrijirii prenatale, educatiei prescolare si controlului asupra factorilor de poluare.
