INTERVIU Magor Csibi (WWF Romania): Dezvoltam infrastructura, ignorand natura si interesele cetatenilor pe termen lung

0
83
INTERVIU Magor Csibi (WWF Romania): Dezvoltam infrastructura, ignorand natura si interesele cetatenilor pe termen lung
INTERVIU Magor Csibi (WWF Romania): Dezvoltam infrastructura, ignorand natura si interesele cetatenilor pe termen lung

World Wide Fund for Nature /WWF/ activeaza de ani buni si in Romania cu scopul declarat de a proteja mediul inconjurator, biodiversitatea sau speciile aflate pe cale de disparitie.

Directorul WWF Romania, Magor Csibi, a vorbit, intr-un interviu pentru AGERPRES, despre paduri, Delta Dunarii, populatia de ursi bruni, noul Cod Silvic sau populatia de sturioni, dar si despre alte proiecte ale organizatiei de mediu.

AGERPRES: Misiunea WWF in intreaga lume este protejarea si conservarea naturii. Care este situatia pe acest segment in Romania?
Magor Csibi: Daca ne referim la implicarea oamenilor in eforturile noastre comune de a crea un mediu mai sanatos, o natura vie si o perspectiva mai sigura asupra viitorului, atunci putem afirma ca am inceput sa facem pasi in directia buna. Din ce in ce mai multi oameni constientizeaza ca presiunea publica poate sa schimbe politici si ca ei insisi sunt in masura sa modifice legi si politici. Mai mult, este in totalitate meritul sustinatorilor naturii, faptul ca noul Cod Silvic a fost intors in comisia de specialitate de patru ori si n-a trecut neobservat, asa cum s-a intamplat cu multe legi pana acum. Tot ei ne ajuta, ori de cate ori este nevoie de o schimbare in felul in care guvernele inteleg sa respecte cetatenii, mediul si viitorul durabil. Putem sa spunem ca multi romani au crescut in rolul, deloc usor, de cetateni activi si, daca tendinta va continua, avem sanse sa dobandim un cuvant decisiv in a ne contura viitorul. La nivel macro, al politicilor si al deciziilor importante, insa, aceasta crestere nu se produce sau se produce considerabil mai incet decat la nivelul cetatenilor.

Majoritatea politicienilor traieste captiva intr-o gandire invechita, bazata pe ideea ca progresul economic poate fi croit doar prin exploatarea unor resurse naturale, ca tot ceea ce conteaza este profitul imediat si ca economia se afla in contradictie cu natura. Asa se face ca vrem sa dezvoltam infrastructura in continuare, ignorand natura, biodiversitatea si inclusiv interesele cetatenilor pe termen lung, ca ne uitam la paduri si ape ca la materii prime si ca orice discutie despre natura, paduri, ape sau specii este secundara, in comparatie cu discutiile de ordin economic.

AGERPRES: Organizatia pe care o conduceti a aratat ca noul Cod Silvic condamna padurile din Romania. Puteti detalia aceste aspecte?
Magor Csibi: In ultimele luni, cu ajutorul sustinatorilor WWF, am reusit sa retrimitem de patru ori Codul Silvic in comisia de specialitate din Parlament, astfel ca amenintarea imediata a fost rezolvata. Din cate stim, Ministerul Padurilor si Apelor va propune in aceasta toamna o noua varianta a Codului, care, de data asta, cum ar trebui sa se intample intr-un stat democratic, s-a realizat cu o consultare larga a tuturor factorilor interesati. Asta nu inseamna ca varianta propusa va fi una perfecta, insa va fi imbunatatita considerabil fata de varianta veche propusa de cativa deputati si cu idei care periclitau viitorul padurilor si al oamenilor pe termen mediu si lung.

AGERPRES: Pe ce loc situati Romania in raport cu tarile membre ale Uniunii Europene la capitolul biodiversitate, paduri?
Magor Csibi: Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana s-au dezvoltat economic, din punctul de vedere al infrastructurii, industriei sau al agriculturii intr-un moment in care stiam mult mai putine lucruri despre rolul naturii, in care nu banuiam ca ne vom confrunta cu schimbari climatice si in care conceptul de dezvoltare durabila nu exista, exploatarea cat mai eficienta a resurselor fiind singura preocupare a decidentilor. Asa se face ca, in partea vestica a Europei, abia se mai gasesc paduri naturale si zone nealterate de om, iar majoritatea speciilor indigene de flora si fauna exista doar in amintiri si carti de specialitate. Daca ne uitam la biodiversitatea Romaniei, la starea naturala a padurilor, la starea de conservare a unor rauri de munte sau la faptul ca Romania este printre putinele tari unde exista lanturi trofice intregi de la baza pana la pradatorii de varf, putem spune ca suntem norocosi. Insa, din pacate, aceasta situatie se poate schimba repede, iar semnele si strategiile recente de dezvoltare nu ne incurajeaza deloc.

Punem o presiune uriasa pe ce ne-a mai ramas din natura, iar proiectele prevazute nu sunt deloc gandite strategic pe termen mediu si lung. Recent ne-am confruntat cu pericolul unei ordonante de guvern care avea sa distruga ariile protejate si numeroase alte proiecte de dezvoltare ne dau motive de ingrijorare. Romania ar avea sansa de a-si construi viitorul altfel decat restul Europei, scapand, astfel, de dilemele ce ii chinuie pe vestici in acest moment, dar pentru asta este nevoie de viziune si creativitate.

AGERPRES: O alta zona de interes turistic este Delta Dunarii. Ce credeti ca trebuie facut pentru protejarea pe viitor a acestui patrimoniu natural?
Magor Csibi: WWF Romania isi doreste o delta a Dunarii in care oamenii traiesc in armonie cu natura. Este nevoie ca dezvoltarea durabila a comunitatilor locale sa se concentreze pe afaceri bazate pe natura care pot sprijini refacerea si mentinerea resurselor naturale. Noi consideram ca reconstructia ecologica este singura solutie pentru conservarea biodiversitatii si pentru refacerea proceselor naturale ale deltei si am propus, alaturi de alte ONG-uri, o serie de principii de dezvoltare durabila a zonei, care sa tina cont de natura, oameni si economie.

AGERPRES: Populatia de ursi bruni din Romania a ajuns la 6.000 de exemplare, conform Ministerului Mediului. Ce proiecte aveti in vedere pentru a sensibiliza opinia publica cu privire la ursi?
Magor Csibi: Una dintre cele mai importante preocupari ale organizatiei este informarea corecta a opiniei publice in ceea ce priveste ursul si distrugerea miturilor ce s-au creat in mod natural sau artificial in jurul acestei specii minunate. De ani buni cerem un recensamant al ursilor, in contextul in care actualele cifre oficiale sunt obtinute in urma datelor raportate, fara insa o verificare stricta a acestora. Totodata, incercam sa combatem informatiile false, cateodata promovate si de autoritatile responsabile, ca am avea prea multi ursi. Peste 80% dintre romani considera ursul o comoara nationala si sunt impotriva vanatorii, insa in Romania, in continuare, se lasa sa se creada ca vanatoarea ursului este permisa, desi din 2007 ursul se vaneaza doar cu derogare speciala, atunci cand reprezinta o amenintare a vietii umane sau produce pagube insemnate. Toate aceste informatii trebuie sa fie clarificate, iar noi, prin diverse campanii si prin activitatea noastra de comunicare, incercam sa cream o imagine reala a ‘regelui padurilor’.

Totodata, de cand activam in Romania, ne ocupam de paduri si arii protejate, dar si de ursul brun, o specie emblematica, aflata in varful lantului trofic. Protejand ursii si habitatul lor, avem grija si de celelalte specii din padure, mentinand echilibrul natural. Specialistii nostri monitorizeaza prin GPS si camere cu infrarosu traseele de migratie ale ursului brun din Maramures. Incearca, in felul asta, sa afle care sunt habitatele lor, obiceiurile de zi cu zi ale ursului si alte informatii extrem de folositoare. In felul acesta speram sa intelegem mai bine specia urs, lucru care ne va ajuta in munca de conservare, dar ajutand si comunitatea locala. Prin intermediul datelor culese de noi, localnicii afla ce zone trebuie protejate sau evitate. Sunt foarte multe mituri si stiri false legate de ursul brun in Romania si incercam, prin acest proiect, sa le demontam. Cat despre paduri, am castigat o batalie, dar razboiul continua.

AGERPRES: Ce crede WWF Romania cu privire la etapa de explorare a gazelor de sist in Romania?
Magor Csibi: Acest subiect, oricat de controversat si de disputat ar fi, din pacate, in Romania nu este dezbatut cu argumente solide. In continuare intarzie sa apara in presa o dezbatere reala, avand in vedere ca aceste exploatari vor determina nu doar viitorul unor zone din tara noastra, ci vor pune o amprenta decisiva asupra viziunii economice pe termen mediu si lung a Romaniei. Odata ce vom lua o decizie si vom porni pe un drum, va fi imposibil sa ne intoarcem. WWF se opune exploatarii gazelor de sist in Europa. Nu exista dovezi stiintifice convingatoare ca exploatarea gazelor de sist in Uniunea Europeana ar conduce, pe termen scurt sau lung, la reducerea emisiilor de CO2 in sectorul energetic european sau ca ar ajuta la mentinerea incalzirii globale sub pragul de doua grade Celsius. Mai mult, beneficiile economice ale gazelor de sist au fost si sunt exagerate, inducand cetatenii in eroare si ridicand foarte mult asteptarile din acest punct de vedere. De asemenea, este compromisa evolutia in domeniul energiilor verzi, in care s-a investit deja extrem de mult in ultimii ani. In acelasi timp, ne exprimam ingrijorarea cu privire la diversele efecte negative potentiale sau demonstrate ale gazelor de sist, cu riscuri legate de comunitati si mediu la un nivel inacceptabil, considerand ca e nevoie de implicarea comunitatilor locale in orice decizie.

AGERPRES: Care este opinia WWF Romania referitoare la Rosia Montana?
Magor Csibi: WWF este o organizatie care promoveaza ideea de dezvoltare durabila, iar acest concept poate fi rareori compatibil cu o viziune economica bazata pe exploatarea resurselor cu orice pret, ignorandu-se impactul asupra mediului sau perspectivele de dezvoltare pe termen mediu si lung. Consideram ca viziunea economica bazata pe profitul imediat si-a aratat limitele la nivel global si credem ca o dezvoltare economica reala ar trebui sa fie bazata pe investitii care pot coexista cu natura, generand valori pentru mediu, oameni si comunitati locale. O perspectiva de dezvoltare bazata pe profit ridicat, insa pe o perioada scurta de 10-20 de ani, nu poate fi o solutie pentru nicio comunitate locala, mai ales daca tipul de dezvoltare antropizeaza zona intr-un mod negativ. Daca am fi pornit exploatarea la Rosia, cum era planuita in 1999, inca am avea cativa ani in care ar mai exista activitate economica in zona, insa deja ar trebui sa ne gandim la solutii, dar nu pentru o zona naturala, frumoasa si plina cu traditii, ci pentru o zona fara viata, puternic poluata si industrializata. Ce optiuni am avea in acest caz?

AGERPRES: Ultimii sturioni salbatici din Europa sunt amenintati de comertul ilegal cu caviar ce continua in Romania si Bulgaria, conform unui raport realizat de WWF si TRAFFIC, publicat in iunie. Ce ne puteti spune, cu date actualizate, despre acest subiect?
Magor Csibi: Cu toate ca au supravietuit inca din era dinozaurilor, in zilele noastre s-a ajuns in situatia in care sturionii sunt printre cele mai amenintate animale de pe planeta, conform Listei Rosii a Speciilor Amenintate, intocmita de IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii).

Pana in secolul al XIX-lea, sturionii uriasi migrau in Dunare pana in Germania si reprezentau sursa de trai pentru multe comunitati de pescari. Astazi, cinci dintre cele sase specii native din Dunare sunt critic amenintate cu disparitia. Pescuitul ilegal, in special pentru caviar, reprezinta principala amenintare directa la adresa supravietuirii sturionilor din Dunare, insa nu pot fi neglijate nici alte amenintari, cum ar fi distrugerea habitatului si fragmentarea rutelor de migratie.

Conform unui raport publicat recent de WWF, in 66% dintre cazuri, cei care cumpara caviar nu primesc ceea ce ar fi dorit sa cumpere, adica braconierii nu pacalesc doar legea, ci si consumatorii. In acelasi timp, rezultatele discutiilor noastre pe plan local arata faptul ca o mai buna reglementare a pescuitului si a comertului cu caviar, sustinuta prin controale si sanctiuni mai aspre, nu reprezinta o masura care ar asigura protejarea sturionilor pe termen lung.

Este nevoie de o mai buna informare cu privire la sursele alternative de venit, fapt indicat atat de pescarii care isi doresc masuri concrete, indiferent daca prohibitia va fi prelungita sau nu, cat si de companiile care comercializeaza caviar. Acesta ar fi un prim pas pentru stoparea braconajului, alaturi de monitorizarea populatiilor de sturioni. Nu in ultimul rand, este nevoie de o mai buna informare a publicului larg cu privire la sturioni si normele de etichetare CITES.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here