Convocarea pentru luna decembrie a acestui an, la initiativa cetatenilor, a unui referendum privind interzicerea importurilor de deseuri arunca Albania intr-o dilema: sa inceteze sa mai aduca gunoaie din exterior si, astfel, sa-si protejeze mediul, sau sa continue sa sprijine industria recent aparuta, dar lucrativa a reciclarii?
Asa-numita ‘Alianta impotriva gunoaielor’ (AKIP), care reuneste asociatii civice, persoane particulare si activisti, a strans 62.000 de semnaturi obligatorii pentru organizarea plebiscitului, transmite sambata EFE. ‘Este pentru prima data cand vocea cetatenilor este ascultata. Este vorba de o practica noua, care are legatura directa cu viata oamenilor si cu viitorul lor’, a declarat pentru agentia spaniola Kozara Kati, activista pentru drepturile omului si membra a AKIP.
Albania importa doar 25 de tipuri de reziduuri reciclabile, care figureaza totodata pe Lista Verde a Uniunii Europene, din cele 400 aprobate de guvern in 2010 printr-o lege care a autorizat importul de gunoaie. Insa gestionarea nefasta a deseurilor casnice – care au transformat Albania intr-una din tarile cele mai contaminate din Europa – si teama ca, sub pretextul importului de deseuri, se ascunde un posibil trafic cu substante toxice din partea mafiei, indeosebi a celei italiene, sunt doua din motivele principale pentru care AKIP a cerut interzicerea importului de deseuri.
In perioada comunista, in Albania circulau putine masini, industria era inapoiata, iar putinele pungi de plastic si sticle de Coca-Cola care intrau din afara tarii pe la frontiera cea mai ermetica a Europei erau pastrate ca niste relicve rare in vitrinele camerelor de oaspeti ale locuintelor albaneze.
Insa acea cultura a incetat sa mai existe dupa ce tara s-a orientat catre economia libera de piata in 1991 si, alaturi de cresterea bunastarii si a consumului, a crescut si cantitatea de gunoi, care a napadit strazile, pajistile, malurile raurilor, muntii si plajele.
In prezent, cei aproape 3 milioane de albanezi produc anual 852.000 de tone de deseuri, din care doar 10% sunt reciclate. Doar Tirana dispune de o groapa de gunoi, in timp ce, in restul oraselor, deseurile sunt arse in camp deschis, iar in unele sate nu exista nici macar locuri special amenajate pentru depozitarea gunoaielor. Insa gunoaiele, dincolo de faptul ca sunt o problema de sanatate publica si de contaminare a mediului inconjurator, s-au transformat in sursa de imbogatire pentru un numar tot mai mare de albanezi si de straini.
Cu acest gand a sosit anul trecut, din indepartatul Perú, fostul ministru de externe Augusto Blacker Miller, pentru a construi, impreuna cu partenerii sai italieni, primul mare incinerator de gunoaie – in valoare de 200 de milioane de euro – in orasul sudic Fier. Patron al unei companii albaneze de gestionare a reziduurilor, Apollonia Investments, impotriva lui Miller exista un ordin de cautare si captura emis de statul peruan, pentru implicarea acestuia in lovitura de stat a fostului presedinte Alberto Fujimori in 1992. In plus, zeci de firme italiene opereaza in sectorul tratarii reziduurilor care, potrivit expertilor, ar putea ascunde activitati ilegale.
Cel mai mare risc este traficul cu materiale toxice, care ar patrunde in Albania din exterior gratie lipsei de control, a infrastructurii proaste, a slabei pregatiri a personalului si a coruptiei vamesilor, cu toate ca acest ultim aspect este negat de autoritati. ‘Prin Albania nu au trecut niciun fel de reziduuri toxice. Importurile sunt foarte stricte si se fac doar cu permisiunea premierului’, asigura Vladimir Bezhani, director in Ministerul Mediului. Insa, potrivit Europol, Albania, Romania si Ungaria sunt principalele destinatii ale reziduurilor toxice trimise din Italia si alte tari din sudul Europei.
Daca va fi aprobata, interzicerea importurilor de reziduuri va baga in faliment noua industrie albaneza de reciclare, care functioneaza cu materie prima importata, dat fiind ca in Albania deseurile nu se sorteaza la origine, ci se arunca la gramada in containere comune. ‘Solicitarea AKIP este absurda. Nu aceasta este solutia pentru a ne proteja de mafia deseurilor, ci cresterea controlului si adoptarea unor masuri de preventie’, considera Vullnet Haka. Patronul uneia dintre cele mai mari fabrici de reciclare a polietilenei, Haka si-ar pierde investitia de 15 milioane de euro, iar cei 200 de angajati ai sai ar ramane pe drumuri. Potrivit EFE, daca referendumul va avea succes, in aceeasi situatie s-ar afla toti cei 3.000 de angajati care lucreaza in aceasta industrie.
