Romanestiul e celebru pentru drumurile sale proaste: doar e la periferie, acolo unde si piatra cubica e, de cele mai multe ori, un lux. Cand ploua, pe aleile desfundate nu mai e rost sa iesi cu masina.
Se descurca, in schimb, bine tirurile si camioanele, cosmarul craiovenilor de aici. Din cauza trepidatiilor de cutremur care insotesc fiecare mastodont pe patru roti ce trece in viteza pe strazi, zidurile caselor au inceput sa se crape si oamenii stau cu teama ca le pica-n cap tavanul.
In Romanesti, cartier al municipiului Craiova, un decor de satuc prapadit: prin noroi, oamenii trec ducandu-si de darlog caii, luati de la pascut. In mijlocul stradutelor, troneaza mormane de gunoi, pe care le ascunde doar inserarea: cand apune soarele, pe alei se face bezna.
Dar pe Aleea II Bechet, intunericul, mizeria, mocirla sunt probleme marunte. Craiovenii care locuiesc in zona au alte motive de ingrijorare: edilii, care par sa fi uitat de ani buni de straduta lor atunci cand a fost vorba de asfaltat, si-au adus aminte de ea atunci cand a venit vorba de deviat traficul greu. Masinile de mare tonaj cutreiera acum ulita spoita cu pietris zguduind la fiecare traversare casele firave. „Au bagat masini de tonaj greu, dar strada asta nici macar nu e asfaltata si se strica mereu. Nu e nimic betonat pe ea si, din cauza zdruncinaturilor, la unii au inceput sa se crape peretii si le e frica oamenilor sa mai doarma noaptea. Cara toata ziua piatra, pamant sau mai stiu eu ce”, spune pensionarul Gheorghe Ticu. Un vecin ii tine isonul, aratand ca primaria a reusit sa puna carul inaintea boilor in problema traficului greu: „Ar trebui sa asfalteze mai intai si pe urma sa bage masinile astea, ca asa nu fac nicio treaba!”
Lumina cu zgarcenie
Alaturi, pe Bucura, niciun motiv de bucurie: canalizare nu-i, asa ca, de fiecare data cand ploua, aleea se inunda de la un capat la celalalt. „E vai de noi aci! Cand ploua, strada a plina de mocirla, de baltoace, e mare nebunie!” – ofteaza Ticu. Pe timp de zi, treaca – mearga: baltile si gropile pot fi ocolite si un slalom anevoios te duce in fata portii murdar, dar nu mai sus de glezne. Seara, insa, e alta treaba: iluminatul public functioneaza cu toane, adica de cele mai multe ori nu. „De unde sa mearga lumina? E intuneric bezna aproape in fiecare noapte, iar cand merge, e lumina doar in unele zone, la unele case, nu peste tot”, povesteste batranul. Mari sperante ca se va schimba ceva n-are: a crezut o vreme si acum e amarat ca s-a inselat. „A trecut Solomon pe aici, acum multa vreme, si a zis ca va face, ca va drege… Credeam ca primarul va face si el ceva bun pentru oamenii care stau prin zonele astea, dar nu a facut nimic, absolut nimic!”
Canalizare fara canale
Pe strada Arnota, la fel de bine ca pe Bucura: de la un capat la altul al drumului, nu-i o gura de canal. Apa de ploaie matura aleea si spala tot pietrisul adus de primarie, sa mai astupe gropile din drum: munca in zadar. „Nu merge canalizarea, ca nu au facut guri de canal. Vin cu basculantele cu pietris, le toarna, dar se surpa iar. E a patra oara in doi ani cand se intampla asta. Asta conteaza cel mai mult: sa faca gurile de canal!” – da verdictul Victor Solea.
Gheorghe Ticu
Au bagat masini de tonaj greu, dar strada asta nici macar nu e asfaltata si se strica mereu. Nu e nimic betonat pe ea si, din cauza zdruncinaturilor, la unii au inceput sa se crape peretii si le e frica oamenilor sa mai doarma noaptea. Cara toata ziua piatra, pamant sau mai stiu eu ce.
Sursa: Editie
