Romania, respectiv judetul Alba, a devenit o zona foarte atractiva pentru afacerile cu energie verde – solara. Astfel ca mai multe societati din Cluj-Napoca si Alba au demarat procedurile privind obtinerea autorizatiilor de la Agentia pentru Protectia Mediului Alba pentru construirea mai multor parcuri fotovoltaice la Aiud (SC Apullum Solar SRL si Renerg Solar Project), la Teius (SC ECG Solar SRL si SC Energon Power & Gas SRL), la Rosia de Secas (SC Alba 1 Energy SRL).
La Sebes si Pianu de Jos investitiile se afla deja intr-o faza avansata. Proiectul SC GMC Transporti SRL de langa Sebes a obtinut avizul tehnic de racordare din partea Transelectrica (7 hectare de teren), iar la Pianu de Jos centrala fotovoltaica are deja contract de racordare semnat cu Transelectrica. Aici compania SIT Tehnologii Industriale SRL Sebes va aloca circa 20 de milioane de euro pentru constructia parcului.
La Aiud, vorbim in primul caz de parc fotovoltaic cu o putere de 7,7 MW pe o suprafata de 181.752 mp – Renerg Solar Project, care fiind situat in imediata vecinatate a unei rezervatii naturale necesita si avizul Administratiei Natura 2000 Trascau. In cel de-al doilea proiect depus la APM este vorba despre o suprafata de77.700 mp (3,5 MW) – SC Apullum Solar SRL.
Cele doua proiecte de la Teius prevad aplasarea unor centrale fotovoltaice pe suprafete aflate in extravilanul localitatii de 869.400 metri patrati (45MW)- SC ECG Solar SRL, respectiv de 85.580 mp (3,5Mw) – SC Energon Power & Gas SRL. Doar la Teius valoarea investitiilor s-ar ridica la circa 70 de milioane de euro, bani proveniti din capitalul social al firmelor, credite bancare, metode proprii de obtinere de finantari.
La Rosia de Secas, SC Alba 1 Energy SRL intentioneaza sa construiasca parcul fotovoltaic pe o suprafata de 58.500 de mp.
O parte dintre societatile care au depuse proiectele pentru avizul de mediu la APM Alba au in momentul de fata zero angajati. Nu ca ar reprezenta acest aspect vreo problema in etapa actuala a investitiei, insa avantajul pe care il va avea judetul nostru legat de crearea de locuri de munca, este nesemnificativ. Viitoarele parcuri fotovoltaice, daca se vor realiza, nu vor avea nevoie decat de cativa angajati, toata activitatea fiind realizata cu ajutorul instalatiilor tehnologice.
Consumatorii casnici sunt cei care platesc ca firmele private sa castige din afacerile cu energie verde
Fiecare dintre noi platim la factura la curent, doua taxe suplimentare, pe langa costul energiei consumate, respectiv o taxa de certificate verzi si o contributie de cogenerare de inalta eficienta. In cazul certificatelor verzi este vorba despre o taxa pe care o platim cu totii pentru a-i sustine pe producatorii care detin capacitati de producere din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliana sau solara, si care sunt acreditati de ANRE. Acesti producatori acreditati beneficiaza de un numar de certificate verzi, proportional cu cantitatea de energie verde produsa. Alfel spuus, noi suntem cei care platim pentru ca niste firme private sa castige sume importante din productia de energie din surse regenerabile.
Graba mare a investitorilor privind construirea acestor parcuri fotovoltaice se datoreaza schimbarilor anuntate privind acordarea facilitatilor pe care Statul Roman le ofera celor care produc energie electrica din surse regenerabile, respectiv certificatele verzi.
Potrivit transilvaniabusiness.ro, aceste certificate primite de la autoritatile romane de producatori pot fi ulterior valorificate printr-o bursa anume (cea de energie OPCOM), iar valoarea unuia este de minim 27 de euro si maxim 55 de euro, iar acum, certificatele se vand la suma maxima. Potrivit legislatiei, furnizorii de energie (precum Electrica sau E.On) sunt obligati sa cumpere aceste certificate.
Legislatia in domeniu urmeaza sa fie modificata, iar pentru un MWh producatorii de energie din surse solare vor mai primi, pentru urmatorii 15 ani, ”doar” patru certificate verzi pentru fiecare MWh, in loc de sase ca si pana acum. Potrivit Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Energie (ANRE) noile reglementari ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2014.
Pana in 2020, Romania si-a asumat ca 38 % din energia livrata consumatorilor finali va fi din surse regenerabile, in prezent aflandu-ne la un procent putin peste un sfert din cel asumat. Altfel spus, potentialul pietei este inca extrem de ridicat. Totusi, in Romania, potrivit raportului de monitorizare a sistemului de promovare a E-SRE (n.red. energiei din surse regenerabile) in anul 2011, publicat in iunie 2012 de ANRE, cea mai mica cota din volumul de energie preluat in Sistemul Energetic National (SEN) provine din energia solara.
