Componentele de computere si panourile solare sunt facute din acelasi material de baza: siliciu taiat subtire. Pana acum insa investitorii din Silicon Valley (S.U.A.) nu au acordat prea mare atentie utilizarii alternative a materiei lor de baza, mai ales din cauza costurilor ridicate ale panourilor solare. Se pare ca perspectiva s-a schimbat in ultimul timp.
Investitorii din Califonia se inghesuie acum sa acceada la tehnologiile pentru producerea energiei curate. In iunie 2006 un grup din Silicon Valley a investit 100 milioane de dolari in firma Nanosolar, care intentioneaza sa diminueze drastic costul panourilor solare. Scopul imediat este ca circa 30% din energia utilizata in Silicon Valley sa fie obtinuta cu ajutorul acestor panouri solare.
Nanosolar a fost formata cu bani proveniti de la cei mai bogti oameni din lume: unii din fondatorii companiei eBay (cea mai mare firma de licitatii online), compania germana S.A.P. (o firma gigant in domeniul software-ului), Serghei Brin si Larry Page care au fondat Google. Asemena investitori nu obisnuiesc sa-si riste banii in afaceri paguboase, astfel incat este de presupus ca Nanosolar dispune intr-adevar de o tehnologie care sa-i permita producerea de panouri solare ieftine.
Unele calcule arata ca investitiile in energia curata acopera acum circa 10% din capitalul total investit in S.U.A.. Acestea sunt vesti bune pentru consumatorii de energie: noile tehnologii inseamna o sursa alternativa mai ieftina de energie, un consum mai mic de combustibili fosili, o poluare mai mica si o mai mare sansa pentru masurile de stopare a modificarilor climaterice.
Pentru investitorii din domeniu lucrurile par de asemenea destul de clare. Guvernele statelor occidentale nu doresc in nici un caz sa depinda in viitor de importurile de combustibili fosili, care sunt instabile atat din punct de vedere economic cat si politic. Pretul ridicat al titeiului a devenit decisiv in ceea ce priveste decizia de a utiliza cat mai multe resurse energetice alternative. In plus poluarea si modificarile climaterice au inceput intr-adevar sa ingrijoreze chiar si guvernele tarilor celor mai bogate.
Energia curata a devenit in ultimii ani din ce in ce mai ieftina, fapt ce aduce un argument in plus in favoarea sa. De exeplu, costul electricitatii generate de energia eoliana au scazut de la 8 – 10 centi/kWh in 1990 la 3,5 – 4,0 centi/kWh acum datorita utilizarii unor turbine mai performante si de capacitate mai mare. Energia solara s-a ieftinit de asemenea: primele celule din sateliti costau circa 200 dolari/Watt generat, iar acum pretul este de numai 2,70 dolari/Watt. Cu cat vor intra mai multi bani in acest sector, cu atat preturile vor scadea mai repede.
Diferentele dintre combustibilii fosili si cei alternativi raman insa destul de mari. Arderea gazului natural continua sa fie mai ieftina decat folosirea fortei eoliene, iar carbunele – cel mai „murdar” combustibil – continua sa fie cel mai ieftin. Practic exista doar doua exemple de tari in care energia curata este intr-adevar competitiva fata de energia obtinuta din resurse traditionale: Japonia cu energia solara pentru comnsumatorii casnici si Brazilia cu energia obtinuta din etanolul prelucrat din trestia de zahar.
Toate celelalte tari (unele calcule arata ca sunt 49 de tari in aceasta situatie) sunt nevoite sa sustina productia de energie curata prin subventii. Din punct de vedere al contribuabililor, aceasta este o buna utilizare a banului public, dar guvernele nu reusesc intotdeauna sa aleaga cele mai bune solutii: firmele care castiga licitatiile se dovedesc nu de putine ori perdante, subventiile distorsioneaza dirijarea investitiilor, politicinismul are un cuvant greu de spus ca si moda („verzii” sunt din ce in ce mai multi mai ales in randul unor personalitati cu priza mare la public, cum ar fi actorii, cantaretii, manechinele, ceatorii de moda etc.). Pe ansamblu insa, se pare ca viitorul este al verzilor, daca nu pe termen scurt, in mod cert pe termen lung.
Articol de Cristina Bumbac
