Jaf forestier in Muntii Gorjului

Defri??ri ilegale, pagub? forestier? de cinci milioane de euro
Jaf forestier in Muntii Gorjului

A nu se-ntelege ca jaful forestier este specific doar judetului Gorj. Judetele Alba, Harghita si Covasna sunt chiar campioane la acest sinistru capitol neluat in seama de Garda Nationala de Mediu de la Bucuresti. Care exista, dar lipseste cu desavarsire, vorba lui nenea Iancu.

Milionarii ori miliardarii in euro creati de acest cumplit jaf sunt in toate judetele amintite. In Gorj sunt mai multi si ei se cheama, dupa sarcinile pe care le au, ba pureci, iar in cele doua judete cu populatie si ocarmuire maghiara Atilla Verestoly, parca Senatorul! Ma rog, la Targu Jiu era si a fost pus pe butuci un Combinat de prelucrarea lemnului. Ce producea o mobila foarte cautata la export. Nu mai exista. Intrebati-i pe Ion Ilici Iliescu si pe Petre Roman de ce?! Noi, in Gorj, aveam si o cale ferata forestiera ingusta pe ruta Targu Jiu – Pestisani – Gureni – Tismana – Apa Neagra. Sina era produsa de celebrele uzine de armament germane Krup si din vanzarea ei s-au infruptat mai multi gorjeni. Fostul baron local Nicolae Mischie stie de ce? Si, mai ales, pentru cine si pentru ce! Geaba incearca urmasii sa revigoreze turismul, chiar si in conditii de criza! Nu le-ar fi stricat o cale ferata ingusta, celebra „Mocanita”, numai buna pentru atras si plimbat turistii la Tismana, cu Manastirea ei, ctitorita de Nicodim cel Sfintit, sau la Pestisanii marelui Titan al sculpturii moderne universale – Brancusi, cel nascut la Hobita.

Sesizarile cu furturile la drumul mare ori cu jafurile scandaloase din patrimoniul forestier national nu se poate sa nu existe. De protectia mediului, ce sa mai vorbim. Pe langa firmele multimilionarilor ori miliardarilor tarii – iar aici Gorjul nu face exceptie -, mai fura dupa ce taie necontrolat si persoane necunoscute. Fie consilieri locali, fie apropiati ai acestora. Nu doar lemn de foc. Daca pe timpurile acelea mult hulite se taia, dar se si impadurea, acum nu se mai ocupa nimeni de impadurire. Nici Obstile de genul celei care si-a creat, pompos, si un Ocol Silvic „Constantin Brancusi”, dar nici Directia Silvica Gorj nu-i mai breaza. La Pestisani, de pilda, trec zilnic camioanele cu lemn bun pentru constructii ori mobila, dar transformat in lemn de foc, chiar prin fata Primariei Pestisani si pe langa Politia comunitara din aceeasi comuna. Care se ocupa cu orice, numai cu ordinea publica nu, nici cu protectia contra hotilor marunti. Ca in cazul hotilor mari – hotii de lemne, de pietris sau de orice a fost al statului ori al cetateanului– ce sa mai vorbim! Cu ani in urma, eram in biroul directorului general al firmei HOFIGAL, ing. biochimist Stefan Manea, oltean din Goicea Mare a Doljului, la o aruncatura de bat de Plenita. Care, ma-ntreaba: „Mneata esti din Gorj. Nu se poate sa nu fi auzit de comuna Pestisani?” Ii zic ca sunt chiar de acolo. „Am de gand sa cumpar paduri acolo. Mi-am trimis specialistii si au luat probe de sol, de la 20 cm adancime. Ei bine, afla ca acolo, la Pestisani, este cea mai buna compozitie chimica a solului pentru a produce Gemoderivatele mele. Vreau sa cumpar padure acolo!”, mi-a mai zis domnul Stefan Manea. Intentiona sa cumpere padure si sa faca, la Pestisani, si o fabrica de produse HOFIGAL. Ti-ai gasit! Nici pana azi, localnicii nu si-au luat titlurile de proprietate pentru curelele de padure ce le-au avut ei sau stramosii lor. In schimb, haite de oameni fara slujbe fura si traiesc bine, cu masini luxoase si bani din belsug, din padurile ce au fost candva ale oamenilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *