Jaf la pamanturile Academiei de Stiinte Agricole si Silvice

Terenurile folosite la cercetare in domeniul agriculturii sunt insamantate de interesele parvenitilor politici.

Academia de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti” este tinta oamenilor politici care se intrec in elaborarea de proiecte legislative ce vizeaza transferul a sute de hectare de pamant pentru scopuri cu iz personal

Motivarile alesilor sunt parca desprinse din scenariul unei comedii si invoca proiecte sau necesitati fara nicio baza reala, urmarindu-se, de fapt, interesul unor grupuri restranse.
Vremurile postdecembriste arata clar ca interesul imobiliar primeaza in fata dezvoltarii agriculturii sau cercetarii in orice domeniu. Institutele de cercetare au fost sistematic pradate in ultimii 18 ani, iar jaful n-a fost oprit nici dupa aderarea la Uniunea Europeana. Cativa exponenti ai clasei politice romanesti au aratat inca o data cum se poate profita, chiar si indirect, de pe urma unor terenuri cu valoare de sute de milioane de euro, aflate in proprietatea unor institutii „cuminti”. Evident, in toate cazurile, fundamentarea acestor decizii este justificata de interesul public. Dincolo de acest orizont colcaie insa interese meschine si se fac jocuri locale menite a-i imbogati pe cei aflati a”in fruntea bucatelora”. Academia de Stiinte Agricole si Silvice Gheorghe Ionescu-Sisesti (ASAS) este una dintre tintele rechinilor imobiliari.

Unde se duc 230 de hectare
Din terenurile ce ar fi trebuit sa serveasca nobilului scop al cercetarii in agricultura se infrupta azi toata lumea „buna”: 200 de hectare au fost luate pentru constructia unui aeroport, pe 30 de hectare se va inalta un campus universitar, alte terenuri urmand a fi folosite pentru rezolvarea problemelor revolutionarilor, veteranilor de razboi sau tinerilor, intr-o localitate cu mai putin de 15.000 de locuitori.
Pentru cititorul avizat, care urmareste propunerile legislative depuse in Parlament sau documentele de fundamentare ale Ordonantelor sau Hotararilor de Guvern, initiativele par doar glume proaste. Dar nu e asa. ASAS este printre cei mai importanti detinatori de terenuri din Romania, iar ca pozitionare a parcelelor si a imobilelor are cel mai atractiv patrimoniu din tot ceea ce a mai ramas. La momentul reorganizarii prin Legea 290/2002, prin institutele si statiunile de cercetare subordonate, ASAS avea in administrare 186.007 de hectare. Din 2002, a”ciocoiia” politici din teritoriu s-au folosit de tot felul de pretexte pentru a pune mana pe terenuri, iar in ultimii ani au reusit cu succes sa sustraga, prin promovarea a diferite proceduri legislative, peste 230 de hectare din patrimoniul ASAS.

Avioane in loc de cartofi
La Brasov, construirea Aeroportului International s-a bazat in primul rand pe terenul ASAS. Prin OUG 41/2007 s-a facut a”transmiterea unei suprafete de teren din domeniul public al statului si din administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov, judetul Brasov, in domeniul public al judetului Brasov si in administrarea Consiliului Judetean Brasov, pentru realizarea obiectivului Aeroport International Brasov – Ghimbava”. Explicatia a fost la indemana: cresterea atractivitatii zonei. Lucru perfect adevarat, dar desfasurarea de 200 de hectare este imensa comparativ cu necesitatile unui aeroport de provincie. Sa spunem doar ca Aeroportul International Baneasa din Capitala are o suprafata de numai 180 de hectare.
Potrivit ultimelor date, aeroportul din Brasov va fi amplasat in partea de nord-vest a orasului, pe 65 de hectare, existand posibilitatea extinderii sale in cazul in care traficul o va cere. Restul pana la 200 de hectare ar putea fi folosit pentru alte scopuri comerciale ale asociatilor implicati in Aeroportul International Brasov-Ghimbav si nicidecum pentru mult invocatul a”interes publica”. Potrivit informatiilor preluate de pe Amos News, pachetul majoritar de actiuni al societatii care va construi si administra aeroportul va fi detinut de firma canadiana Intelcan (64,3%), restul fiind impartit intre Consiliul Judetean Brasov (20%), Consiliul Local Brasov (10%), Consiliul Local Ghimbav (5%), Consiliul Judetean Covasna (0,5%) si Consiliul Judetean Harghita (0,2%). Pe langa acestia, din structura actionariatului vor mai putea face parte si alte firme.

Campus universitar… cu locuinse pentru cadre
O alta gaselnita a fost construirea campusurilor universitare. Criteriile de oportunitate si de performanta nu au fost valabile pentru parlamentarii care au a”rupta” 30 de hectare pe care se facea cercetare agricola pentru un capriciu al Universitatii a”Stefan cel Marea” din Suceava. Proiectul a fost initiat de prefectul liberal Orest Onofrei, care a fost ales deputat de Suceava in mandatul 2004, dar a renuntat in 2005 pentru a urma o cariera aparent mai sigura de prefect. Prin OUG 79/2007 din 28 iunie 2007, publicata in Monitorul Oficial 445/29 iunie 2007, obiectivele pentru care au fost acordate cele 30 de hectare au fost urmatoarele: baza sportiva fotbal, bazin inot de dimensiuni olimpice, sala polivalenta, complex dendrologic, construire spatii de invatamant de peste 5.000 mp. La acestea se adauga doua camine studentesti cu cate 300 de locuri fiecare, un bloc de apartamente tip ANL, destinat cadrelor tinere care functioneaza in universitate, si o cantina. Documentul nu aminteste nimic despre oportunitatea acestor investitii sau despre sustinerea financiara a proiectului. La ora actuala, universitatea din Suceava are 13.000 de studenti, iar aceasta suprafata ar insemna peste 23 mp/student. In tarile UE minimul recomandat este de 5 mp pentru fiecare student. Ce se va intampla daca universitatea va ridica din umeri spunand ca nu are bani de investit, dupa ce a primit terenul? Nimeni nu stie. Trebuie sa-i credem pe cuvant pe initiatorii proiectului ca povestea imobiliara va avea a”happy-enda”.

Ploaie de revolutionari la Cisnadie
Si, daca ati crezut ca imaginatia unor politicieni se limiteaza la atat, iata ca la Cisnadie, oras aflat la 9 kilometri de Sibiu, exista dovada ca oamenii politici au o fantezie nemarginita. Consilierii locali au pus la cale, cu sprijinul mai marilor judetului, dar mai ales cu largul concurs al deputatului PSD Ioan Cindrea, un proiect de lege pentru transferul unei suprafete de 85 de hectare din patrimoniul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu, parte a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice a”Gheorghe Ionescu-Sisestia”. Pare comic sa imparti 85 de hectare la 15.000 de persoane, dar rezultatul arata bine: revine o suprafata de 56 mp fiecarui locuitor. La o familie de patru persoane, este de ajuns o parcela de 224 mp pentru construirea unei noi case.
Raportat la numarul de locuitori ai orasului, revolutionarii plus veteranii si tinerii care se incadreaza pentru a primi teren se pot numara pe degete in sala de sedinte a Consiliului Local din Cisnadie. Dar cine stie asta in Parlament?
Terenul de 85 de hectare solicitat prin proiectul de lege depus la Parlament in luna octombrie se afla in imediata apropiere a localitatii Cisnadioara, una dintre atractiile turistice ale Sibiului. Peste drum si-a construit deja pensiuni si case de vacanta toata floarea politica de pe Cibin, prin concesionarea de teren de la Primaria Cisnadie, inclusiv rudele lui Ioan Cindrea. Deocamdata proiectul a trecut de Camera Deputatilor si se afla in asteptare la Senat, dar sansele sa treaca sunt foarte mari. Mai ales ca mai exista precedentele situatii.

Guvernul cere politicienilor sa a”furea” cu masura
Dupa ce au invocat diferite motive pentru a lua suprafete de teren de la statiuni si institute subordonate ASAS, politicienii au pus umarul la munca si au incercat o lege care sa imparta patrimoniul. La acest proiect legislativ au participat parlamentari de la toate partidele. Practic, se dorea lichidarea totala a patrimoniului prin… reorganizare. Voalat, raspunsul dat de Guvern parlamentarilor se traduce prin: a”Mai cu masura, baieti!a”.
a”Intrucat se propune abrogarea Legii nr. 290/2002 (art. 24), initiatorii nu au avut in vedere implicatiile si efectele ce vizeaza insusi suportul, sub aspect legislativ, al infiintarii, organizarii si functionarii unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii si industriei alimentare, care fac obiectul de reglementare al acestei legi. Prin abrogarea legii in cauza s-ar produce si un alt efect negativ important, vizand unele dintre elementele constitutive ale acestor persoane juridice – patrimoniul, intrucat prin aceasta lege a fost reglementata situatia juridica a bunurilor din patrimoniul unitatilor de cercetare-dezvoltare in cauza, in special a terenurilor, si, totodata, a fost stabilit continutul dreptului de administrare a terenurilor proprietate publica sau privata a statului. Prin urmare, se impune reanalizarea acestor aspectea”, a replicat premierul Calin Popescu-Tariceanu.

Miza de 200.000 de hectare
Salba de terenuri care atarna de gatul ASAS era de 186.007 hectare in anul 2002, la data reorganizarii prin Legea 290. De atunci s-au faramitat treptat terenurile, iar acum suprafata detinuta este mult mai mica. Aproape jumatate din teren se afla in administrarea Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice Bucuresti, care detine 97.062 de hectare. Este lesne de inteles care va fi urmatoarea tinta a oamenilor politici cu interese imobiliare.
Am incercat timp de trei saptamani sa luam legatura cu autoritatile implicate, dar la insistentele noastre a reactionat doar Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov. Raspunsurile la intrebarile SFin arata o realitate socanta: a”Suprafata de teren detinuta in acest moment de Institut este de 989,28 ha. La data reorganizarii, institutul avea in administrare 1.598 ha, iar solicitarile pentru retrocedare vizeaza 68,63 ha. In momentul de fata, exista solicitari pentru cedarea unor parcele din partea Universitatii Transilvania din Brasov, pentru 30 haa”, a precizat Sorin Claudian Chiru, director general la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov. Pana acum, 609 hectare de teren s-au volatilizat doar aici. Ce s-a intamplat pe celelalte parcele de peste 180.000 de hectare doar politicienii si sefii institutiilor care s-au ferit sa raspunda intrebarilor noastre mai stiu. Pana vor uita cu desavarsire si ei, si Parchetul, si alegatorii din teritoriu.

Sursa: Universul Padurii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *