Korodi cere continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan

Korodi cere continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan
Korodi cere continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan

Ministrul Mediului, Attila Korodi, solicita continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan, „cel mai periculos punct din judetul Harghita”, intrucat daca acesta s-ar surpa ar acoperi cu steril o treime din comuna Sandominic, unde locuiesc 3.000 de oameni.

Ministrul Attila Korodi a inspectat, vineri, iazul de decantare din Balan si zona adiacenta acestuia, la solicitarea primarului comunei Sandominic, Ferencz Alajos, care l-a anuntat ca in ultima vreme au fost sistate lucrarile de punere in siguranta si reconstructie ecologica, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„I-am cerut sprijinul domnului ministru al Mediului, Korodi Attila, care este si deputat de Harghita. I-am propus sa vina sa viziteze zona, sa vada ce se intampla, pentru ca nu s-a mai lucrat in ultima perioada si ne-am temut ca s-a oprit finantarea si lucrarile de consolidare stagneaza din nou. Nu este prima oara, periodic se opresc lucrarile cand nu mai sunt bani”, a declarat primarul din Sandominic.

Ministrul Korodi a spus ca solicita companiei Conversmin sa continue lucrarile de punere in siguranta la iazul din Balan. Conversmin se afla in subordinea Ministerului Economiei.

„Voi cere Conversmin sa continue. Pentru ca nu degeaba spunem ca aici (iazul de decantare din orasul Balan – n.r.) este cel mai periculos punct din Harghita, este punctul critic maxim din punctul de vedere al iazurilor de decantare si punerea lor in siguranta. Si daca mai avem bani pentru doua luni, inseamna ca sase luni nu se va lucra. Nu, asa nu merge!”, a declarat Korodi Attila.

Ministrul Mediului a explicat ca iazul de decantare din orasul Balan este „cea mai vulnerabila zona din Harghita”, amintind ca in urma cu patru ani si in 2012 au avut loc „evenimente nefericite din punct de vedere hidrologic”, care au impus realizarea unui proiect tehnic comun al Apelor Romane si Conversmin, pe de o parte pentru punerea in siguranta a acestuia, iar pe de alta parte pentru corelarea captarii de debite din iaz cu capacitatea de preluare a Oltului.

„Atunci, s-a creat o lucrare de inchidere de mina aici, recalibrarea aductiunilor si recalibrarea malului Oltului din bugetul Conversmin, iar pe de alta parte, de la Sandominic in jos, prin bugetul de la Apele Romane, a inceput un proiect multianual de redimensionare a albiei, ca sa se preia varfurile care pot veni de aici”, a precizat Korodi.

Potrivit acestuia, lucrarile de punere in siguranta la iazul de decantare sunt finalizate in proportie de 60 la suta, insa, din datele pe care le are la dispozitie, in acest an mai sunt bani doar pentru doua luni.

Korodi Attila a afirmat ca Ministerul Mediului poate sprijini finalizarea lucrarilor de stabilizare a iazului de decantare prin finantarea unor lucrari de la bugetul de stat si prin atragerea de fonduri europene.

„De la bugetul statului, de anul trecut, este deschisa o linie de finantare prin Fondul de Mediu, prin care ei pot sa traga finantari pe proiecte executate – noi am fi fericiti ca banii acestia deja sa fie cheltuiti, dar nu sunt cheltuiti decat in mica parte – pe de alta parte, acum deja avem aprobare de la Comisia Europeana si se lucreaza la nivelul documentatiilor tehnice ca in valoare de aproximativ 60 de milioane de euro sa putem sa decontam lucrari pe fonduri europene. Si atunci, inseamna ca Conversmin va avea o infuzie de aproape 60 de milioane de euro, bani pe care ii poate folosi pentru proiectele viitoare, cum este si proiectul acesta si altele care trebuie deschise”, a spus Ministrul Mediului.

Comisarul sef adjunct al Garzii Nationale de Mediu, Szep Robert, care l-a insotit pe ministrul Korodi, a explicat ca, prin necontinuarea lucrarilor, mineralele componente ale iazului se transforma in minerale argiloase, care pot deveni „adevarate paturi de alunecare, se pot produce alunecari de teren, adica se poate ajunge la catastrofe naturale”.

„Aici, acum doi ani au fost niste inundatii si s-a produs o ravena de noua metri. Au fost afectate sase scari ale iazului de decantare, s-au produs alunecari, iazul nu este stabil. Lucrarile trebuiesc finalizate, nu trebuiesc lasate in paragina, deoarece atunci facem mai mult rau decat bine”, a mentionat Szep Robert.

El a atentionat ca in iazul de decantare sunt 11 milioane de meri cubi de steril, depozitate incepand din anul 1974. Szep a avertizat ca in cazul surparii iazului, „o treime din comuna Sandominic”, aflata la o distanta de aproximativ 500 de metri, „si circa 3.000 de localnici ar putea fi ingropati in steril”.

La randul sau, primarul comunei Sandominic, Ferencz Alajos, a subliniat importanta continuarii si finalizarii lucrarilor, precum si realizarea noului tunel de preluare a apei paraului Varsaroaia, proiectat in paralel cu cel vechi, care va dubla capacitatea de preluare a varfurilor in caz de intemperii si vreme periculoasa, cu debite mari de apa.

„Daca se astupa galeria veche, apa paraului (Varsaroaia – n.r.) nu mai are posibilitatea de a revarsa subteran catre Olt, se acumuleaza un lac care vine peste iaz si este foarte posibil sa porneasca iazul in jos. Vedeti, este o cantitate imensa acumulata aici de decenii si daca se porneste in aval, nici nu vreau sa ne inchipuim ce s-ar putea intampla. Dispare Sandominicul, nu exagerez, cand sunt ploi torentiale nu pazim casele, pazim iazul si sper ca o data si o data se continua si se obtine finantare pentru finalizarea lucrarilor”, a declarat primarul comunei.

In 2012, in urma ploilor torentiale, o parte din peretele iazului de decantare s-a surpat, afectand stabilitatea acestuia si sterilul de mina a acoperit mai multe hectare de teren in partea de vest a comunei Sandominic, in stat gros de pana la o jumatate de metru.

Anul trecut, la mijlocul lunii august, la iazul de decantare al fostei Exploatari Miniere Balan, in urma precipitatiilor abundente, o cantitate insemnata de steril a fost dislocata din taluzul digului, pe malul drept, care s-a depus depus de-a lungul galeriei, obturand-o in proportie de 50 la suta.

Mina Balan si-a incetat activitatea in iunie 2006. Lucrarile de inchidere a exploatarii si de ecologizare se ridica la aproximativ 80 de milioane de lei, bani alocati de Guvernul Romaniei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *