Pentru statele mai putin dezvoltate, dar si pentru tarile puternice din punct de vedere economic, conferinta de la Copenhaga incearca sa creeze un „ajutor” financiar, dar si politic cu scopul de a reduce efectele schimbarilor climatice la nivel globalincalzirea globala

Dezastrele naturale au luat viata a sute de mii de oameni, doar in anul 2009, state din Asia, dar si tari ca Turcia, Italia au trecut prin mai multe uragane si furtuni care au procovat inundatii fatale pentru zeci de mii de locuitori.

In contextul conferintei internationale de la Copenhaga, presedintii statelor membre UE, dar si lideri mondiali s-au intrunit pentru a stabili un nou document care sa intre in vigoare dupa expirarea Protocolului de la Kyoto din 2012.

Desi controversata de mii de protestatari, intalnirea din capitala Danemarcei urmareste incheierea unui acord la nivel mondial pentru realizarea unei baze politice si juridice care sa asigure reducerea emisiilor de carbon cu 20% pana in 2020. In ultimele zile peste 1.700 de protestatari au fost arestati preventiv de politia din Copenhaga, majoritatea avand mesaje impotriva liderilor statelor si a celorlalti oficiali, acuzati ca impicarea lor are doar tinte economice. „Vedeti-va de treaba voastra, aceasta este clima noastra”.

Cele mai periculoase si fatale cataclisme naturale s-au produs in urma unor schimbari climatice, cauzate, conform sustinatorilor mediului, de incalzirea globala.

5. Raspandirea bolilor. In timp ce tarile din nord se incalzesc, insectele purtatoare de microbi si diverse boli migreaza in nord, astfel ca unii specialisti cred ca acesta este un motiv pentru care malaria inca exista, desi a fost eradicata in Peru, acum 40 de ani. Defrisarile si incalzirea globala au dus la o renastere a tantarilor purtatori de boli transmise in Amazonul peruvian.

4.Ape calde si formarea mai multor uragane

In timp ce temperatura oceanelor se ridica, ea creste si posibilitatea formarii de uragane mai frecvente si mai puternice. O dovada clara sunt uraganele care au cauzat tragedii in 2004 – a aparut primul ciclon in Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, dar si in anul 2009 pot fi numarate mai multe furtuni tropicale si uragane care au luat viata a zeci de mii de oameni.

Cercetatorii britanici au format o ipoteza conform careia uraganul El Ninio a fost determinat pe langa alte conditii fizice si de cresterea temperaturii globale cu mariri mici, dar constante de 0,07 grade.

3. Probabilitate si intensitate crescute de secete si valuri de caldura

Desi unele zone de pe Pamant vor deveni mai umede datorita incalzirii globale , alte zone vor suferi valuri de caldura si secete mari. Africa va fi cea mai afectata de aceste schimbari climatice, dar perioade secetoase sunt asteptate si in Europa. Apa a devenit deja o raritate in Africa, si potrivit Grupului interguvernamental de experti in evolutia climei , incalzirea globala va agrava situatia actuala, putand duce catre conflicte si chiar razboaie.

Asociatia Mondiala de Meteorologie a anuntat la summitul despre schimbarea climatica organizat de Natiunile Unite la Copenhaga ca aceasta decada e pe cale sa devina cea mai calduroasa perioada de cand se inregistreaza temperaturile, din 1850, iar anul 2009 ar putea fi in top cinci.

Meteorologii britanici au prezentat in cadrul conferintei de la Copenhaga rapoarte conform carora, in anul 2010 s-ar putea depasi tempetaruile maxime record din 1998. Studiile lor arata ca valoare medie la nivel mondial va fi depasita cu 0.6 grade Celsius. Protectia padurilor este una dintre marile mize ale summitului din Copenhaga pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din Bazinul Congo. Deforestarea este responsabila pentru aproape o cincime din emisiile de gaze cu efect de sera in lume, mai mult decat sectorul transportului.

2. Consecintele economice

Cele mai multe dintre efectele incalzirii globale antropice vor fi negative, iar acestea vor conduce catre consecinte economice in dreptul tarilor lumii. Uraganale cauzeaza pagube de miliarde de euro, ele sunt sursa pentru aparitia bolilor care la randul lor, implica bani pentru tratamente si controale. Efectele incalzirii globale augmenteaza conflictele intre tari si societati.

1. Gheata se topeste la cele doua poluri ale Pamantului

In primul rand, topirea ghetarilor ridica nivelul marilor si oceanelor. Conform Centrului National de Date despre Zapada si Gheata, daca toti ghetarii s-ar topi astazi, marile ar creste aproximativ 70,10 metri. In al doilea rand, topirea ghetii va dezechilibra ecosistemului global. Calotele de apa dulce cand se topesc, vor desalina oceanul. Desalinizarea va da peste cap curentii oceanici care regleaza temperaturile.

Kilimandjaro a pierdut in secolul al XX-lea 82 % din ghetarii sai, iar expertii estimeaza ca vor disparea complet in jurul anului 2020.

Expertii World Wide Fund for Nature (WWF) au declarat ca incalzirea climei determina eliberarea unor mari cantitati de metan si de alte gaze cu efect de sera in regiunile polare, in conditiile in care, pana in prezent, aceste gaze erau „captive in gheata”. Fenomenul care se formeaza duce la topirea gheturilor arctice. Ciclul se continua cu marirea suprafetelor oceanice si a cantitatii de energie solara absorbita, care mai departe provoaca o crestere si mai mare a temperaturilor.

In al treilea rand, cresterea temperaturii va provoca schimbari in peisaje in cercul Artic, ceea ce va pune in pericol mai multe specii de animale. Doar cele mai adaptabile vor supravietui. De asemenea, calotele sunt de culoare alba, si reflecta lumina soarelui, o mare parte din ea se intoarce in spatiu, mai departe racind Pamantul. In cazul in care calotele de gheata se topesc, singurul reflector ramane oceanul. Culorile inchise absorb lumina soarelui, incalzind astfel Pamantul.

Natural England a prezentat un raport in cadrul conferintei din Danemarca potrivt caruia aciditatea oceanelor, provocata de dioxidul de carbon eliminat in atmosfera in urma activitatilor umane reprezinta un pericol imens, o bomba cu ceas pentru foate formle de viata submarina.

Fostul vicepresedinte american Al Gore a avertizat la conferinta internationala pe tema schimbarilor climatice de la Copenhaga, ca noile date obtinute sugereaza ca suprafata calotei glaciare ar putea sa dispara pe perioada de vara, in decurs de cinci pana la sapte ani incepand din acest moment. Oamenii de stiinta dau vina pe incalzirea globala, care a ridicat temperaturile de doua ori mai rapid in nordul indepartat, fata de oricare alta regiune a Terrei.

Unul dintre efectele negative ale incalzirii globale descoperite recent este transformarea ursilor polari in canibali. Activistii care lupta pentru mediu spun ca ursii polari au ajuns sa se manance intre ei, fiind obligati fiindca gheata arctica se formeaza tot mai greu si animalele au la dispozitie o platforma tot mai mica de pe care sa vaneze foci.

2009, un an „propice” catastrofelor naturale

In 2009 Asia a fost lovita de un lant de dezastre naturale: inundatii, cicloane si uragane fara precedent in ultimele decenii. In Filipine, Indonezia si India sute de mii de oameni au fost evacuati de armata, dar numarul victimelor a depasit cele mai dramatice asteptari. In decrus de aproape o saptamana , continentul asiatic a fost devastat pe rand de cutremurul din Indonezia, tsunamiul din Insulele Samoan si taifunul Ketsana din Asia de Sud-Est.

Taifunul Ketsana a fost cel mai puternic din ultimii 40 de ani, ducand la moartea a peste 500 de oameni si producand pagube materiale uriase. Pe de alta parte, fara sa aiba o legatura directa-demonstrata cu efectele incalzirii globale cauzate de noxele capitalismului, cutremurul din Sumatra a luat viata a peste 5000 de oameni, inghitind sate intregi.

Nu doar Asia a suferit din cauza efectelor schimbarilor climatice, ci si tari dezvoltate ca Marea Britanie, Italia sau Turcia unde au avut loc, in acest an, celemai puternice inundatii din ultima decada.

Unul dintre cele mai catastrofale dezastre naturale s-a petrecut in ziua de 24 decembrie 2004 cand a avut loc cutremurul, urmat de un tsunami in Oceanul Indian, care a provocat un numar de 443,929 de morti.

Valul de caldura din iunie-august 2003 a dus la moartea a 37,451 de oameni in Europa, fiind cea mai calduroasa perioada din ultimii ani. In 2006, tot un val de caldura care s-a manifestat in special in Marea Britanie, Germania, Franta, Belgia, Olanda, Portugalia, Spania si Romania a cauzat moartea a peste trei mii de oameni. In 2008, in Afghanistan au murit o mie cinci sute de oameni din cauza viscolului.

Opinii contradictorii cu privire la summit-ul de la Copenhaga

Pe de-o parte se afla liderii statelor membre UE care considera ca fara o actiune urgenta pentru a combate incalzirea globala, cresterea temperaturii „va provoca seceta, inundatii grave, foamete si o migratie fara precedent”. Presedintele UE, Van Rompuy, a facut un apel catre statele Uniunii, dar si catre liderii puterilor mondiale – SUA, Japonia- pentru a participa financiar la cresterea fondului pentru reducerea de CO2.

Un esec in ajungerea la un acord la convorbirile de la Copenhaga asupra climatului ar putea declansa un dezastru economic echivalent cu efectele combinate ale celor doua razboaie mondiale si Marii Recesiuni, a declarat primul ministru britanic Gordon Brown. De asemenea , liderul francez Nicolas Sarkoy a refuzat sa discute despre un posibil esec al conferintei, considerand ca ar fi ceva „catastrofal”, in timp ce presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a criticat tarile bogate care au reactionat cu promptitudine anul trecut la criza financiara si bancara, alocand sute de miliarde de dolari pentru salvarea bancilor. „Daca climatul era o banca, deja l-ati fi salvat”‘, a spusChavez.

Presedintele i-a acuzat pe oamenii politici de „capitalism” chiar inainte de inceperea negocierilor pentru semnarea acordului „Modelul distrugator al capitalismul inseamna eradicarea vietii”, a completat el, considerand ca bogatii sunt cei care distrug planeta.

De partea opusa se afla SUA, prin trimisul special Todd Stern , care au contestat proiectul sustinand ca „tarile in curs de dezvoltare” care ar beneficia de fondul financiar strans de UE trebuie sa se implice serios in aceasta actiune. SUA refuza sa dea bani statelor sarace pe motiv ca acestea nu pot fi exluse doar fiindca folosesc mai putin combustibili fosili. Tarile membre UE vor strange suma de 7,2 miliarde de euro pe care o va acorda in urmatorii trei ani drept ajutor tarilor sarace ca sa combata efectele schimbarilor climatice, scrie EUObserver.

Romania si incalzirea globala

Cea mai mare contributie la acest fond o are Marea Britanie cu 1,6 miliarde de euro, in timp ce Romania se afla la polul opus, oferind doar 5.500 euro, potrivit aceluiasi cotidian. Totusi informatia ar fi fost dezmintita de un oficial roman, care a spus ca Bucurestiul se va „alinia” celorlalte state in acest proiect.

Si Romania va fi afectata de incalzirea globala, dupa inundatii catastrofale in anii 2005 si 2006, vor urma perioade de seceta, care pot provoca desertificari, iar schimbarile climatice pot duce la fenomene meteo extreme. Delta Dunarii ar putea fi inundata total, precum si zone urbane ca Tulcea, Galati, Braila. Din cauza taierilor masive de paduri, partea de vest a Olteniei si partea de sud-est a Banatului se vor confrunta cu desertificari. Bucurestenii vor avea de indurat temperaturi caniculare.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here