La inceput de Ciresar, in rezervatia Iezerul Mare

0
147
La inceput de Ciresar, in rezervatia Iezerul Mare

Vremea instabila obliga amanarea iesirii in aria naturala Iezerul Mare. Se opteaza la inceput pentru o iesire blitz in Buteasa pentru ultimii maci salbatici impetuosii jalesi numiti si Pavaza, imensele zone albe datorita miilor de margarete, splendidele exemplare viguroase de salvie salbatica, holdele de grau cu spicele in lapte ceara, tufele debordante de soc in floare, tufele de maces salbatic, cu flori de culoare roz pal sau intens, aproape liliachii. 

Chiar daca proiectul Iezerul Mare se amana, nu poate fi ratat. Conform informatiilor Directiei Silvice Maramures, turbaria Iezerul Mare, o mlastina oligotrofa cu un ochi de apa smolie, lung de 25 m si lat de 9 m, se afla la 1014 metri altitudine medie si apartine administrativ-teritorial satului Harnicesti, comuna Desesti si are suprafata de 5 ha.

Este considerata monument al naturii din categoria a III-a UICN aflat in custodia ONG Opaitul Muntilor Rodnei din Baia Mare. Apele sale sunt drenate de vaile Cheii si Iezerului. Rezervatia ocupa un platou constituit din andezite piroxenice de Ignis-Mara, iar turba are o grosime de aproximativ 7 metri, volumul total al acesteia fiind estimat la aprox. 300.000 mc.

Puzderie de flori 
Rezervatia s-a constituit pentru a fi conservate elementele specifice unei turbarii active precum Afinul vanat, rachitelele, planta insectivora Roua cerului, Vuietoarea (tiritoare, cu fructe margelate negre ), Bumbacarita, Scheuchzeria palustris (relict glaciar),Ruginarea (semanand rozmarinului si avand flori marunte, roz) Iarba albastra (iarba ce creste in smocuri dense, inalte de 60-80 cm), Rogoz, Sclipeti racului (cu flori mici, galben-portocalii si 4 petale) Merisor, Curechi de munte, (planta viguroasa, inalta, cu flori etajate, galben-portocalii) , Soparlita,(cu flori-rozete roz-liliachii) , Tarsa mare sau Paiusul baltilor, Stirigoaie.

Se porneste dis-de-dimineata din Baia Mare, oprind pe serpentinele Gutaiului ( DN 18) in situl cu crini de padure-aflati in finalul infloriririi. Se continuam apoi spre Desesti, parcand in fata bisericii de lemn, monument istoric UNESCO, cu hramul Sf.Cuvioase Paraschiva.

Sunt 16 grade C, cerul in zori este acoperit cu nori, treptat insa se degaja peste zi insa umiditatea atmosferica este aproape la saturatie avand sa ne creeze in cele trei ore de urcus spre Iezerul Mare neplacuta impresie de sauna,satisfactia spirituala facand in fiece clipa uitat acest dezagreabil neajuns.

Ciupercarii… 
Balul fotografic a debutat, ca-n alti ani, la NV de biserica de lemn, in fanata mlastinoasa recent cosita dar neafectand palcul de caldaruse spontane albe, roz,liliachii si albastre aflate in finalul infloririi si debutul fructificarii, mult mai putine decat alteori.

Incantarea avea sa cunoasca un firesc crescendo odata cu intalnirea simpaticilor elevi gimnazisti coborand spre scoala, a taranilor plecand la coasa sau prasila, redescoperirea gospodariilopr pitoresti, cu case, suri si grajduri de lemn, a uriaselor tufe alb-crem, imbatator inmiresmate de iasomie de pe la porti, a ciresilor de mai cu delicioase fructe parguite, a holdelor migalos cultivate si ingrijite de cartofi, ovaz, porumb si fasole, a taluzurilor sleaurilor de carute debordand de minunate flori.

Urmarind marcajul turistic triunghi rosu, in fanatele succesiv traversate, mai apoi in crangurile cu arini, stejari, mesteceni, aluni, pe langa speciile toxice de ciuperci, aveau sa ne bucure numeroase alte specii, de la cuci, la plopsori si rare hribe.

Anotimpul cald si ploios a scos timpuriu ciupercarii in teren,acestia le aduna pentru a le preda la centrele de colectare, de regula apartinand italienilor. Muri in floare, fragute delicioase apoi o extraordinara varietate de specii(identificate la intoarcere, pe baza fotografiilor, de catre pasionatul amic aradean, Adrian Schlesinger ca fiind Cretisor sau Vindecea, Priboi, Pusca dracului, o specie de ciulin cu flori galbe-pal, orhideea visinie punctata, Mana Maicii Domnului, orhideea roz pistruiata, orhideea visinie, o floare portocalie stelara, Rachitele, o floare robusta, bej-galbuie ce aduce unei orhidee, Darie, pseudoriris, o floare mica de culoarea albastra cerneala, rara.

Lor aveau sa li se adauge varietati de campanule, Bulbuci de munte, parca mai rari decat in anii dinainte insa extraordinar de mari si frumosi, tufe de Merisoare sau Coacaz rosu, numeroase exemplare viguroase de Stirigoaie, scundele exemplare dragalase de Ventrilica si cele albastre cerneala de Amareala-, portocaliile stele minunate de Barba caprei etc.

Pleiada de fluturi
O pleiada de fluturi, cuirasate gaze si paianjeni completau pe parcurs aparent infinita oferta a naturii.
 La acestea se adaugau vuietul, abundentei ca niciodata, vaii Iezerului, cu splendide ruperi de panta, bulboanele si repezisurile sampanizat-cristaline, cantul cucilor, miresmele proaspete, eterate pe alocuri, ca sa nu mai vorbim, in zona in care vechiul drum de caruta taie-n amontele valea Iezerului Culmea Pietrei, de uriasii fagi cu circumferinte de peste 2,5-3 m si coroane stufoase, mai apoi, iesind in fanata de la SE de Iezerul Mare, de admirabilele tinere mestecanisuri.

Dupa vreo doua ore de la debutul traseului cerul incepe sa fie invadat de norii compacti, cenusii, prevestitori de averse. Avea sa fie doar o jucausa alarma falsa, din fericire pentru noi fiindca altfel…

Ca niciodata, izvorul vaii Iezerului da pe dinafara, curgand in despletite fuioare de ape cristaline care piaptana tandru fanata iar mai sus, susura viguros paraul care alimenteza spre E cascada greu accesibila Sarita Iezerului, aflata intr-o afunda si vulcanic-stancoasa despicatura a Culmii Pietrei, ascunsa de huciul impenetrabil dominat de plopi si mesteceni.

In trei ceasuri, fara de graba, savurand pasionati tot ceea ce ne ofera Mama Natura, fotografiind in fel si chip florile aparute, dand si peste palcul stiut de Lacramioare, acum trecute, ajungem la imensul tinov pe suprafata caruia deplasarea este foarte dificila si aparent incerta, picioarele afundandu-se frecvent inmuschiul gros si umed de turba acoperit de fascinanta vegetatiespecifica unui astfel de areal umed.

Din departare, dinspre o stana aflata catre valea Brazilor, se apropie latrand grav dar neamenintatoridulaii carpatini. Nu zabovim, cerul fiind in continuare acoperit aproape integral de nori, treptat degajandu-se. Se revine in Desesti, de data asta fara erori de orientare ca-n alti ani, avand de acasa mici panglici pe care, in locurile derutante datorita confluentei de sleauri de carute si poteci, le-am folosit pentru a marca drumul corect, atarnandu-le-n ramurile stejarilor, arinilor, alunilor.

Se face cald, desi temperatura nu depaseste 22-24 C, scade treptat umiditatea atmosferica si impresia jenanta de jungla, putin dupa ora 15 ajungand in Baia Mare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here