Cu ocazia Salonului Auto Paris 2014, marea majoritate a constructorilor auto a spus lucrurilor pe nume: business-ul auto nu are ca prioritate eliminarea (sau macar reducerea serioasa a poluarii), ci profiturile cat mai mari. Totul sintetizat in declaratia unuia dintre cei mai mari CEO din industria auto, pe care o pot traduce simplu: oil business as usual.
Acum, ca am vazut toate premierele de la Salonul Auto Paris 2014, am ramas dezamagit. Vorbim de un salon care a arborat sloganul ”Viitorul automobilului este la Paris”, insa printre zecile de premiere mondiale, care mai de care mai stralucitoare, nu am vazut noutati marcante din domeniul propulsiei alternative, care sa insemne poluare zero. Ci doar compromisuri.
O scurta trecere in revista a premierelor ”verzi” de la Paris 2014 imi arata ca, de fapt, sunt noutati semi-verzi. Si asta deoarece mizeaza cam toate pe propulsia hibrida, care, sa fim realisti, doar consuma ceva mai putin petrol, nicidecum nu face o masina nepoluanta. Doar modelul de pre-serie Toyota FCV, prezentata in premiera europeana intra in categoria masinilor ”emisii zero”, dar inca nu e o propunere suficient de accesibila.
Promisiunile constructorilor referitor la masinile nepoluante sunt ca si cele ale candidatilor la presedintie: vax. Pentru marii constructori auto, solutia hibrida plug-in, care permite si rularea in regim strict electric vreo cateva zeci de kilometri (in teorie, ca in practica stam mult mai prost), este ideea cea mai apropiata de masina nepoluanta pe care sunt dispusi sa dea banii.
In rest, oil business as usual. O spune chiar Martin Winterkorn, CEO Volkswagen Group, care vorbeste in numele intregii industrii auto intr-o declaratie facuta in seara dedicata avanpremierelor concernului german:
”Fiecare gram de CO2 pe care il economisim la masinile noastre vandute in Europa ne costa aproape 100 de milioane de euro – o suma pe care trebuie sa o investim anticipat, fara sa stim daca vom obtine profit”
Declaratia este un atac fatis la planurile Comisiei Europene de a introduce reglementari si mai drastice anti-poluare pentru industria auto dupa 2020, producatorii auto germani urmand a fi foarte afectati. Conform oficialului, reguli si mai aspre privind emisiile de CO2 ar putea fi ”fatale” pentru industria auto inainte ca piata sa devina suficient de matura pentru masinile electrice sau cu alte tipuri de propulsie nepoluanta.
Ok, din punct de vedere strict al manualului de afaceri, probabil ca Winterkorn are dreptate: investitiile trebuie sa genereze profituri, altfel business-ul nu-si mai are sens. Dar stau si ma intreb: unde s-au dus profiturile de pana acum? Nu ar fi trebuit investite in tehnologii nepoluante, care deja sa fie propuse marelui public pe scara larga?
Inca dinainte de criza auto din 2008, departamentele de marketing ale marilor constructori auto au inceput campanii megalomane privind vanzarile extraordinare si profiturile nemaipomenite. Un razboi psihologic pentru a convinge potentialii clienti ca, daca vinzi cel mai mult, esti cel mai bun. Dar, pe fondul cresterii temerilor privind efectele drastice ale poluarii, pe prea putini i-am vazut sa se laude ca sunt cei mai buni daca nu polueaza.
Ajungem, de fapt, la principiul ”ce-a fost mai intai, oul sau gaina?”. Publicul trebuie sa ceara masiv masini nepoluante pentru ca marii constructori sa le faca accesibile? Sau cei din urma trebuie sa investeasca masiv in tehnologie nepoluanta accesibila pentru ca si clientii sa devina mai numerosi?
Din pacate, unii sunt neinformati (sau chiar dezinformati deliberat cu privire la dezavantajele masinilor nepoluante), iar ceilalti au obiective din ce in ce mai nesimtite indraznete de depasire a obiectivelor de cifre de afaceri, vanzari si profit. Sau, pe scurt: clientii au prea putini bani sa cumpere masini nepoluante, iar constructorii fac prea multi bani din vanzarea masinilor poluante. Gresesc?
Revin la o intrebare de mai devreme: unde sunt profiturile extraordinare acumulate in niste ani buni de zile? Mai ales dupa ce toti constructorii auto au beneficiat si de ajutoare guvernamentale substantiale (din banii nostri, ai contribuabililor si clientilor) ca sa nu dea faliment. Serios, unde sunt acele profituri?
Sigur nu in evolutiile actuale ale masinilor cu motoare conventionale sau hibride, care si-au cam atins limitele. Sigur nu in tehnologiile actuale de constructie ale masinilor, pentru ca, sa fim seriosi, de mult nu am mai vazut inovatii serioase aduse sigurantei sau comportamentului rutier. Sigur nu in noile sisteme electronice sau in gadgeturi, pentru ca astea sunt cel mai ieftin de produs.
Si atunci, unde? In conturile actionarilor, cumva? Acei actionari care asteapta dividende din ce in ce mai mari si care, de fapt, pun presiune pe constructori sa gaseasca solutii contrare evolutiei: taierea costurilor prin disponibilizari si inchiderea sau relocarea uzinelor, productie cat mai ieftina, deci si rabat de la calitate, sau evolutii tehnologice minore ambalate in adevarate cuceriri industriale.
Are romanul o vorba foarte potrivita pentru situatia asta: sa-ti furi singur caciula. In timp ce viitorul omenirii pare din ce in ce mai gri, din cauza poluarii, constructorii auto raman imperturbabili in planurile financiare meschine si ne mint cinic (culmea, exact ca si candidatii la presedintie!).
Iar noi, clientii, behaim bucurosi ca masinile ne ofera un fals statut sau ca ne scot ceva mai putini bani din buzunar sau ca sunt inutil de performante sau ca ne ofera o gramada de gadgeturi de care nu avem nevoie. Si votam, fara sa ne dam seama, pastrarea unei stari de fapt care ne duce din rau in mai rau.
Bine, nu toti facem acelasi lucru. Mai suntem si ”nebuni”, ca altfel nu ati fi citit acest editorial. Din pacate, in lipsa educatiei care sa contracareze eficient manipularea, majoritatea are castig de cauza. Pentru ca votul democratic da castig de cauza majoritatii, chiar daca aceasta ia o decizie proasta.
Si uite de aia la Salonul Auto Paris 2014 nu au fost noutati nepoluante. Pentru ca majoritatea oamenilor a fost facuta sa creada ca nu putem trai fara petrol. Ceea ce, daca e adevarat, inseamna ca vom disparea in maximum 50 de ani. Odata cu petrolul. Si cu profiturile marilor constructori auto obtinute din masinile poluante.
