Legea minelor, ce va intra marti la votul final al Camerei Deputatilor, for decizional, se va aplica inclusiv proiectului Rosia Montana. Declaratia a fost facuta luni seara de catre presedintele Comisiei de Industrii din Camera, Iulian Iancu, dupa ce Legea minelor a fost adoptata rapid de Comisiile reunite de Industrii si Administratie din Camera. Protestatarii care se opun proiectului minier au anuntat pentru azi dimineata manifestatii, in incercarea de a obtine blocarea proiectului de lege.
Legea minelor va intra marti la votul final al Camerei Deputatilor, for decizional, si se va aplica inclusiv proiectului Rosia Montana, spre nemultumirea opozantilor proiectului, care au anuntat noi proteste pentru azi dimineata, in fata Parlamentului si a prefecturilor din tara.
Presedintele Comisiei de Industrii din Camera, Iulian Iancu, spune ca elementele de noutate absoluta prevazute de Legea minelor sunt cele legate de faptul ca nicio exploatare din Romania nu va putea sa inceapa fara ca inainte statul roman sa faca public acest lucru in toate etapele si fara ca sa se organizeze o licitatie in modul cel mai transparent cu putinta, impunand toate criteriile necesare, dupa ce a luat de la populatie toate observatiile privind exploatarea respectiva. Iancu a spus ca statul e obligat, prin Legea minelor, sa strabata toate fazele privind protectia sitului arheologic, daca e cazul, protectia mediului. De asemenea, statul este obligat sa se asigure ca tehnologia despre care se vorbeste este una care nu afecteaza mediul, nu afecteaza populatia si nu pune in pericol viitorul unor comunitati sau viitorul unor regiuni intregi. El a precizat ca Legea obliga autoritatile sa faca informari publice transparente, inclusiv online.
Legea pentru Rosia Montana, reinviata
Forma pe care deputatii sunt chemati marti sa-si dea votul final este totusi aproape identica cu cea care a trecut prin Senat si care prelua o mare parte dintre prevederile din proiectul Rosia Montana, scrie Gandul. In legea asumata de USL, „resursele minerale, care conditioneaza directii strategice ale dezvoltarii socio-economice sau ale securitatii regionale sau nationale, vor fi clasificate ca resurse strategice”, clasificarea si declasificarea lor facandu-se „de catre Parlament la propunerea Guvernului, cu avizul autoritatii competente in domeniul resurselor minerale”. De asemenea, ”lucrarile privind prospectiunile si explorarile geologice si cele de extractie si prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publica”.
Deputatii au preluat din legea trecuta prin Senat si prevederea privind clasificarea ca fiind de interes public deosebit a proiectelor miniere ale caror beneficii sunt considerate mai mari decat efectele negative de mediu, prevedere care ar rezolva toate criticile de mediu care au fost aduse RMGC, in conditiile in care autoritatile, in frunte cu guvernul, au sustinut ca sin exploatarea de la Rosia Montana aduce beneficii statului, atat prin incasarea redeventelor, a impozitelor indirecte si crearii de locuri de munca, totul estimat la 5 miliarde de euro pe perioada derularii proiectului.
Astfel, potrivit actului normativ trecut luni seara prin comisii, intra in categoria ”proiect de interes public deosebit – proiectele miniere ale caror beneficii economice si sociale pe care statul si/sau unitatile administratiei locale le-ar obtine direct sau indirect din proiectul respectiv sunt mai mari decat efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate, cu conditia refacerii mediului la finalizarea proiectului si care vizeaza exploatarea uneia sau mai multor resurse strategice”.
Lipsa de transparenta
Legea minelor a fost adoptata, luni, de catre Comisiile reunite de Industrii si Administratie ale Camerei, in forma agreata in USL, toate amendamentele opozitiei fiind respinse, actul normativ urmand sa intre marti dimineata pe ordinea de zi a Camerei, care e for decizional.
Forma agreata in USL, care a fost adoptata luni de Comisiile reunite, nu a fost publicata pe site-urile Camerei sau Senatului, presa neavand acces la aceasta nici in cadrul lucrarilor, in conditiile in care parlamentarii au primit actul normativ xeroxat.
Actul normativ a fost avizat cu majoritate de voturi, inregistrandu-se doua optiuni „impotriva”.
Chestionat asupra lipsei de transparenta privind forma adoptata, presedintele Comisiei de Industrii, social-democratul Iulian Iancu, a precizat ca jurnalistii vor avea acces la amendamente imediat dupa terminarea lucrarilor.
„Ce s-a intamplat in aceasta seara in Comsiiile reunite, aveti in premiera o lege care nu are precedent in Romania si care ofera pentru prima data un cadru de transparenta si elimina orice ingrijorare ar avea orice cetatean din Romania pentru orice tip de resursa minerala. Ingrijorarile dumneavostra sunt eliminate dupa ce acum luati frunmos textul de lege si ce nu va place in el sa ne spuneti”, a spus Iancu.
Liderul grupului PNL din Camera, George Scutaru, a precizat ca forma adoptata de Comisii a Legii minelor nu a fost facuta publica pe site-urile Camerei si al Senatului si nici inmanate jurnalistilor in timpul lucrarilor din Comisii pentru ca „s-a mai lucrat” la propuneri chiar inainte de sedinta.
„Cu putin timp inainte de inceperea (sedintei, n.r.) Comisiei am mai lucrat impreuna cu domnul presedinte Iancu la niste propuneri, ca sa le dam forma finala. Domnul Iancu se referea la acele prevederi privind tansparenta in exploatarea resurselor naturale. Sunt amendamente pe care grupul PNL le-a depus. Fiind depuse cu putin timp inainte, domnia sa a tinut sa le parcurga. In final, a iesit o lege pe care USL o sustiune, o promoveaza. Nu e o lege speciala cu dedicatie pentru o companie. Am vrut sa evitam lucrul acesta. Pe primul loc e transparenta si interesul statului roman”, a spus Scutaru.
Iancu a precizat ca Legea minelor va figura pe Ordinea de zi a sedintei Camerei Deputatilor de marti, for decizonal.
Comisiile de Industrii si de Administratie din Camera Deputatilor a discutat Legea minelor intr-o forma convenita in USL, diferita de forma legii care a fost respinsa de Senat.
Modificarea Legii minelor a fost respinsa, anterior, in plenul Senatului, fiind exprimat un numar de voturi sub minimum necesar pentru adoptarea acesteia, dupa o serie de dispute aprinse intre senatorii PDL si cei ai puterii in ceea ce priveste prevederile acesteia.
Ce spun opozantii proiectului:
– In mare parte textul Legii Speciale pentru Rosia Montana impotriva careia au protestat incepand din septembrie acest an sute de mii de romani si care a fost respinsa de Comisia Speciala de analiza a ei, avertizeaza organizatia Alburnus Maior, care se opune proiectului miner.
– Titularii licentelor miniere dobandesc in mod direct concesiunea/administrarea bunurilor proprietate publica din perimeterele miniere, astfel fara organizarea unor licitatii, cu incalcarea principiilor tratamentului egal, al nediscriminarii si al liberei concurente.
– Exproprierile terenurilor si gospodariilor private necesare proiectelor miniere se vor face potrivit Legii 255/2010, lege care insa nu se refera la exploatarea resurselor minerale, cu exceptia zacamintelor de lignit.
Totodata, propunerea legislativa deroga chiar si de la procedura stabilita de Legea 255/2010 privind exproprierea, acordand titularilor de proiecte miniere prerogative care practic ii substituie autoritatilor statului roman. Guvernul este obligat sa declanseze procedurile de expropriere in termen de 30 de zile de cand titularul de licenta face o solicitare in acest sens si fara sa aprobe mai intai indicatorii tehnico-economici ai exploatarii. Ministerul Economiei este obligat sa acorde direct titularilor de licenta miniera concesiunea asupra terenurilor care intra in proprietatea publica a statului ca urmare a exproprierii.
Sumele reprezentand despagubiri sunt platite de chiar titularul licentei miniere, acesta nefiind insa obligat sa plateasca redeventa cuvenita pentru terenurile a caror concesiune o primeste in mod direct, aceasta compensandu-se cu sumele platite ca despagubire pentru expropriere, pana la concurenta acestor sume. Se ajunge astfel la situatia in care Statul Roman va suporta cheltuielile unor exproprieri in interesul privat al unei companii.
Procedura de expropriere reglementata are toate trasaturile unei exproprieri in interes privat, ceea ce contravine grav atat Constitutiei cat si CEDO.
O companie miniera are dreptul sa utilizeze si sa schimbe folosinta imobilelor expropriate din perimetrul minier, inclusiv a celor cu „destinatie speciala” (a se citi lacasuri de cult, monumente, ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezaminte de valoare nationala deosebita ori localitati urbane sau rurale in intregime), daca realizeaza „imobile cu destinatie similara” pe alte amplasamente.
– Compania poate obtine extinderea perimetrului minier initial pentru utilitati specifice necesare transportului, stocarii produselor miniere, a sterilului si a produselor reziduale, a organizarii de santier si constructii pentru instalatii speciale. Proprietatile private peste care se suprapune extinderea vor fi expropriate.
Apele de izvor aflate pe proprietatea persoanelor fizice nu vor putea fi folosite de catre proprietarul suprafetei daca fac obiectul unei concesiuni miniere.
Companiile miniere pot dobandi terenuri din fondul forestier fara sa respecte dreptul de preemptiune al coproprietarilor si al vecinilor.
– Proiectele miniere pot distruge monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervatii naturale, zonele de protectie sanitara deoarece ar avea un statut special ce nu necesita descarcarea prealabila de sarcina arheologica sau declasarea monumentelor istorice.
Monumentele naturii aflate in perimetrele miniere pot fi relocate de catre titularii proiectelor miniere.
Companiile miniere care au explorat oricare dintre resursele minerale amintite au dreptul de a obtine in 90 de zile de la formularea unei cereri si licenta de exploatare.
– Prevederile licentelor miniere se schimba daca intervin dispozitii legale favorabile titularului, incalcand principiul neretroactivitatii legii, statuat de Constitutiei, precum si principiul egalitatii in fata legii, stabilit de art. 16 al legii fundamentale.
Compania miniera poate modifica traseul si desfiinta orice drum aflat in permiterul sau minier.
Daca, potrivit Constitutiei (Art. 136), bunurile proprietate publica sunt inalienabile, autoritatile publice locale vor „pune la dispozitia” companiilor miniere terenuri din domeniul public, in vederea recuperarii unor suprafete de pajiste egale cu cele scoase definitiv din circuitul agricol.
In cazul in care un act sau o procedura de avizare a unui proiect minier a fost anulata, autoritatile au obligatia de a elibera companiei in nu mai putin de 45 de zile un act sau aviz nou care sa-l inlocuiasca pe cel anulat
