Zonele strict protejate din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, interzise ani la rand accesului publicului, sunt deschise pentru turisti. O ordonanta emisa de Guvernul Tariceanu si intrata recent in vigoare deschide larg „portile” unei lumi extrem de valoroase, rezervata pana acum doar oamenilor de stiinta.
In Delta Dunarii exista 18 zone strict protejate, ocupand 60.000 de hectare, aproape 9% din suprafata totala a Rezervatiei. Pana de curand, acestea erau inchise total accesului publicului, fiind considerate mult prea valoroase si, in acelasi timp, prea fragile pentru a fi luate cu asalt de zgomotosii turisti romani. Singurii care puteau intra legal, in baza unui permis special aprobat de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, erau oamenii de stiinta si studentii diferitelor universitati.
Traficul in aceste zone nu a fost insa niciodata pe deplin controlat. Singurele metode de protectie sunt cateva panouri de avertizare, garduri cu sarma ghimpata in padurile Letea si Caraorman (cele mai nordice paduri subtropicale) sau cateva balize plutitoare lacustre. Altfel, turistii care intra neinsotiti in zonele strict protejate din Delta Dunarii pot fi sanctionati, daca sunt prinsi de agentii ecologi, cu aceeasi suma pe care o platesc cei care nu au permis de acces in Rezervatie, adica cu 3.000 de lei.
Aceste firave, chiar inexistente masuri de protectie au fost spulberate cu totul de un act normativ recent intrat in vigoare, prin care restrictiile au fost inlaturate, dandu-li-se vizitatorilor acces liber in zonele protejate. Ca unica masura de siguranta, se specifica faptul ca acestia trebuie insotiti de un ghid turistic.
O parte a lumii stiintifice s-a revoltat, considerand ca un aflux de turisti in aceste zone le-ar putea distruge, insa, ca de obicei, guvernantii au trecut nepasatori peste aceste proteste.
GUVERNATORUL ESTE DE ACORD
Cele 18 zone strict protejate au o istorie diferita, unele, cum ar fi Padurea Letea, fiind infiintate inca din 1938. Altele au fost clasificate astfel in Legea Rezervatiei Biosferei in 1993. Toate insa sunt dirijate dupa acelasi principiu protectionist: interventia antropica este strict interzisa.
„Este vorba de habitate nederanjate de impactul uman, zone in care nu s-a intervenit absolut deloc, desi e greu sa spui asta atata timp cat calitatea apei a evoluat in timp si nu mai este cea care era acum 100 de ani. Fizic si morfologic nu s-a intervenit insa deloc. Se considera ca sunt niste repere de urmarire a evolutiei celorlalte zone, sunt niste esantioane cu care se compara evolutia celorlalte zone din lume. De exemplu, se compara starea coloniilor de pasari, cum sunt cele de la Rosca-Buhaiu, zonele forestiere se compara intre ele.
Ca atare, in cele strict protejate se vad copaci cazuti, vegetatie neexploatata, spre disperarea padurarilor, care nu inteleg de ce lasam padurea asa. Este vorba de un sistem care se echilibreaza singur si, daca extrageti copacii cazuti, va fi o padure curata, dar nu va fi un sistem natural. Asa vedem pana la urma si care este tendinta de evolutie si ce se va intampla cu aceste zone.
Potrivit legii, aici accesul este strict interzis, cu exceptia actiunilor de cercetare, de monitoring si de supraveghere ecologica”, explica guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Grigore Baboianu. Acesta sustine insa ca este de acord cu deschiderea spre vizitare a zonelor strict protejate, intrucat… exista interes: „Aceasta restrictionare radicala a accesului nu mai exista, ci s-a considerat ca zonele cu regim de protectie integrala ar putea sa constituie zone in care publicul ar putea sa patrunda in mod organizat.
Sunt de acord cu aceasta forma de vizitare, desi sunt si pareri impotriva, anume ca acestea ar trebui mentinute in continuare fara accesul publicului.
Noi avem acum Legea Rezervatiei, care prevaleaza Ordonantei 57, insa, avand in vedere ca exista si un interes pentru vizitarea zonelor strict protejate, cum ar fi de exemplu Sahalin – Zatoane din zona Sfantu Gheorghe care prezinta interes pentru vizitatori, Padurea Letea, Padurea Caraorman, acestea pot fi vizitate in anumite limite. Atunci noi am inceput, impreuna cu entitati cointeresate, sa cream un program de vizitare care sa asigure vizitarea controlata”, este declaratia socanta a lui Baboianu, care lucreaza de aproape patru decenii in Delta Dunarii.
MII DE TURISTI IN SAHALIN-ZATOANE
In urma adoptarii Ordonantei de Urgenta 57, numarul turistilor care au avut acces in zona strict protejata Sahalin- Zatoane, de exemplu, a fost anul trecut de ordinul miilor, iar in Padurea Letea efectele afluxului de turisti sunt deja vizibile.
„Teoretic, inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta 57, nu intra nimeni in aceste zone, iar orice fel de intrari erau ilegale. Acum, interesul pentru aceste zone este in continuare destul de redus din cauza lipsei unor facilitati de vizitare si din cauza faptului ca in localitatile de unde ar putea sa plece expeditiile de vizitare inca nu sunt bine organizate. Mai bine organizata este zona Sahalin-Zatoane, si aici cred ca au venit anul trecut cateva mii de vizitatori.
La Letea accesul este mai dificil pentru ca ar trebui sa se faca cu transportul rutier. In legatura cu celelalte zone strict protejate, nu avem date despre traficul de turisti si nici nu am sesizat un interes al turistilor pentru aceste zone”, a declarat Grigore Baboianu, guvernatorul numit de PD-L la conducerea Rezervatiei.
ALTE EFECTE NEGATIVE
„Este mai greu sa asiguram protectia acestor zone daca ele sunt vizitate, dar sunt de parere ca accesul in aceste zone trebuie sa fie permis in mod organizat vizitatorilor. Noi avem solicitari mai ales din partea studentilor la universitatile de profil. Constatam ca vizitarea, chiar si in mod organizat, a Padurii Letea are si efecte negative, pentru ca e vorba despre habitate foarte sensibile, dar solutia nu este interzicerea accesului, ci stabilirea unor trasee clare care sa fie securizate”, a mai spus Grigore Baboianu, cel care, inainte de a fi guvernator, a fost timp de 17 ani director executiv al institutiei care se ocupa de Delta Dunarii.
Sursa: Jurnalul National
