Un „Nu” raspicat a fost strigat intr-o singura voce de peste 150 de localnici din zona Mara-Cosau care duminica, 8 iunie, s-au adunat in Caminul cultural din Sat Sugatag ca sa discute despre microhidrocentralele pe care cateva firme private vor sa le construiasca pe raul Mara. Revolta a izbucnit la aflarea vestii ca pe raul Mara se vor construi sase microhidrocentrale (MHC), proiecte tehnice fiind avizate deja de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) si Agentia de Protectie a Mediului (APM), fara o consultare reala a populatiei si fara evaluarea impactului de mediu, social si ecoturistic, spun localnicii. Asezarile traditionale de pe vaile Mara si Cosau sunt cunoscute si promovate in intreaga lume. Inclusiv printul Charles al Marii Britanii detine proprietati in aceasta zona, la fel alti straini care iubesc Maramuresul. Oamenii care locuiesc in aceasta zona se tem ca odata cu implementarea acestor proiecte miile de turisti care veneau sa vada frumusetile zonei vor mai putea sa faca doar un circuit «turistic» al microhidrocentralelor.
„Comunistii ne-o luat pamantul, voi astazi ne furati apa si maini-alalta aerul!”, au vociferat oamenii prezenti la dezbatere. „Iesim in strada daca trebe, blocam masinile”, „Niciun metru de conducta nu se pune pe raul Mara!”, au spus cu vehementa si alti localnici.
Oamenii au cerut socoteala primarului comunei Ocna Sugatag, Mihai Ivaszuk, pentru indiferenta manifestata fata de proiectele de investitii hidroenergetice ce risca sa afecteze trei sate apartinatoare: Breb, Hoteni si Sat Sugatag.
Intalnirea cu autoritatile a fost solicitata de Grupul de Initiativa Locala Mara-Cosau,
constituit ad-hoc cu scopul de a salva patrimoniul cultural si ecoturistic al zonei. Prefectura Maramures a raspuns indirect invitatiei si a pasat obligatia prezentei la eveniment inginerului sef al SGA, Stelian Ivascu. Alte institutii ale statului (APM, Consiliului Judetean Maramures) au ignorat chemarea la dialog si argumentarea unui punct de vedere, desi au eliberat avize favorabile proiectelor. Aceeasi indiferenta fata de localnici au demonstrat-o administratorii firmelor care vor sa realizeze microhidrocentralele, respectiv Electrico Aqua, Gamma Energie Regenerabila si MHC Green Investments, care au lipsit de la eveniment.
Primarul comunei a incercat sa convinga audienta ca proiectele au si avantaje, dar a recunoscut impactul negativ, in special in agricultura si turism, adica tocmai motoarele economice ale zonei. Beneficiul invocat consta in angajamentul investitorilor de a asigura iluminatul public din comuna.
„Lasati ca ne platim noi curentul!”, au strigat oamenii. „Ziceti ca o sa ne dea curent
gratis, dar ei castiga din certificatele verzi pe care tot noi le platim. Apar in fiecare luna pe factura de la Electrica”, i-a atras atentia primarului unul dintre localnici.
Ingrijorarea oamenilor se leaga de faptul ca vor ramane fara apa pentru animale si alte
activitati agricole, dar cea mai mare teama e ca distrugerea peisajului ii va alunga pe turisti. „O sa-i chemam pe turisti la un pescuit in conducta?”, a intrebat hatru un proprietar de pensiune?
La randul sau, primarul a ridicat manusa: „Intr-adevar, oamenii care ne viziteaza vin sa se relaxeze, sa se bucure de aer, apa, soare, in mijlocul naturii. Ce-o sa facem de-acum, ii voi chema la un circuit «turistic» al microhidrocentralelor? Eu ascult parerea voastra, daca e cazul ies in strada cu voi in frunte! …”.
In momentul in care inginerul-sef al SGA Maramures a incercat sa ii convinga pe
participanti ca MHC-urile nu reprezinta un pericol si ca vor fi oprite in perioadele in care cotele apelor vor fi mici, acestia au replicat ca nu cred in explicatiile lui, dovada ce s-a intamplat pe alte rauri din tara. Ei au dat ca exemplu raul Cavnic, unde dupa efectuarea lucrarilor hidrotehnice „curge numa’ o lingura de apa” si albia arata „ca dupa bombardament”.
Despre impactul negativ asupra mediului si turismului local a vorbit si Monia Martini,
reprezentanta organizatiei WWF Romania. Ea a subliniat ca zona Mara-Cosau tocmai se afla in procedura de evaluare pentru a fi declarata destinatie nationala de ecoturism. Aceasta oportunitate ar putea atrage finantari importante si proiecte de dezvoltare locala, ce risca sa fie compromise.
Cineva a intrebat de ce nu este in sala si reprezentantul Consiliului Judetean, care a incasat milioane de euro de la UE pentru promovarea turistica a zonei Mara-Cosau, iar o institutie din subordine, Directia Judeteana de Urbanism, sa elibereaza avize pentru distrugerea turismului local?
Primarul din Ocna Sugatag, Mihai Ivaszuk, si inginerul-sef al SGA Maramures, Stelian
Ivascu, au apreciat ca oamenii ar trebui sa aiba rabdare. „Eu sunt de partea voastra si o sa fac cum ziceti, dar eu zic sa asteptam. Sa vedem ce o sa fie. Sa vedem ce o sa zica si Ministerul Mediului, pentru ca asociatia WWF a facut contestatie. Sa mai stam”, le-a spus primarul participantilor la dezbaterea publica.
Raspunsul i-a nemultumit pe unii dintre participanti, care au considerat ca primarul e in complicitate cu investitorii si incearca sa traga de timp. Concluzia lor a fost ca nu a ramas timp de pierdut: fie autoritatile tin cont de parerea lor si anuleaza toate aprobarile pentru microhidrocentrale de pe raul Mara si afluenti (paraul Breboaia), fie isi vor face singuri dreptate.
In final, cand cei prezenti au fost intrebati daca sunt de acord sau nu cu
constructia microhidrocentralelor, sala a raspuns intr-un singur glas: „NU!”. S-a facut apoi o scurta pauza, pentru a se auzi si alte opinii, dar nicio persoana nu s-a exprimat „Pentru”.
Conform proiectelor, pe raul Mara si afluenti se vor construi sase microhidrocentrale (MHC) in lant, care, practic, vor capta valea Marei putin mai jos de Barajul Runcu si o vor transporta prin conducte subterane, cu mici intreruperi, pana aproape de Sighet, in localitatea Giulesti. Alte trei MHC-uri sunt proiectate pe raul Cosau. Lucrarile hidroenergetice de pe raul Mara vor afecta localitatile Mara, Desesti, Harnicesti, Hoteni, Breb, Sat Sugatag, Manastirea si Giulesti, iar cele de pe raul Cosau, localitatile Budesti, Sarbi si Calinesti.
Satenilor din cele 11 asezari pe care le vor traversa lucrarile hidrotehnice le va ramane un „debit de servitute” de circa 20%, si acela calculat din media debitelor multianuale, in vreme ce 80% din apa va fi captata pentru functionarea MHC-urilor.
La dezbaterea din Sat Sugatag a participat si cate un reprezentant al celorlalte localitati afectate. La sfarsitul intalnirii, ei au declarat ca protestele se vor intinde rapid in toate satele din zona Mara-Cosau si se vor stinge doar in momentul opririi acestor proiecte „distrugatoare”.
