In ultimii ani au aparut in numeroase locatii din judetul Olt centre de colectare, reciclare sau valorificare a deseurilor. Chiar daca numarul celor care apeleaza la serviciile acestor firme a crescut simtitor de la un an la altul, cea mai mare parte a oltenilor continua sa arunce resturile la gramada, negandindu-se la beneficiile reciclarii.
Reciclarea este procesul de refolosire a materialelor si produselor vechi pentru crearea unora noi, fara a apela la materii prime noi, reducand astfel consumul de energie necesar extragerii materiilor prime, respectiv distrugerii deseurilor. Aproape toate materialele care intra in compozitia deseurilor: hartia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. Cu toate acestea, procentul persoanelor care separa fiecare tip de deseu pentru a putea fi reciclat continua sa ramana in Romania extrem de scazut.
Colectarea selectiva, primul pas
O prima etapa in lungul drum spre reciclare este colectarea selectiva a deseurilor. Astfel, oamenii trebuie sa inteleaga ca este foarte important sa nu mai arunce gunoaiele la gramada, optand in schimb pentru separarea resturilor, astfel incat sa poata fi folosite mai tarziu de firmele specializate in colectare si reciclare si sa fie transformate in produse utile.
„Locuitorii judetului Olt sunt dispusi sa colecteze selectiv carton, plastic si celelalte deseuri. In mediul rural, colectarea selectiva se practica in mare parte in cadrul primariilor, iar in mediul urban se practica majoritar prin intermediul institutiilor de invatamant. Cu toate acestea, la nivelul judetului Olt procentul de colectare selectiva se ridica in prezent la aproximativ 10-12 %, in ciuda faptului ca au aparut numeroase firme care asigura containere pentru colectare selectiva, preluarea deseurilor si au fost derulate numeroase proiecte de mediu”, explica administratorul unei firme de colectare selectiva a deseurilor din judetul Olt.
Deseuri ce pot fi reciclate
Deseurile pe care omul le produce pot fi biodegradabile si nebiodegradabile. Din cadrul acestor categorii, doar anumite tipuri de deseuri se pot recicla. In prezent exista tehnologia necesara reciclarii foarte multor tipuri de materiale, in Romania putand fi sortate si reciclate urmatoarele produse: hartie, carton, ulei ars de motor, ulei uzat din gospodarie, baterii/acumulatori, baterii auto, acumulatori de telefoane mobile, echipamente electrice si electronice (DEEE), becuri fluorescente (tip neon, CFL), sticla, geam, unele tipuri de plastic, PET-uri, metale, lemn, anvelope auto, gunoi menajer (material organic) pentru compostare si cartuse de imprimanta.
„Noi colectam hartie, carton si mase plastice: PET-uri si Polietilena. In cazul PET-urilor, 70% dintre acestea vin de la persoane fizice si 30% de la persoane juridice, iar in ceea ce priveste celelalte tipuri de deseuri primim materiale numai de la societati comerciale. Primim lunar in jur de una-doua tone de folie de polietilena si 20-25 de tone de hartie, carton si de PET-uri. Preturile pe care le oferim variaza intre 0,60 lei si 0,80 lei pe kilogram”, a precizat administratorul centrului de colectare selectiva a deseurilor.
Hartia, cel mai reciclat deseu
Hartia este peste tot. Multe materiale de impachetat, hartie de ziar, servetele, hartia folosita la imprimanta, toate acestea sunt facute in totalitate sau in parte din fibra de hartie reciclabila. Spre deosebire de plastic, hartia este o inventie straveche a omului, care a devenit ieftina si usor de procurat abia dupa ce Revolutia Industriala a facut posibila fabricarea hartiei pe scara larga. Este cel mai frecvent deseu, intalnit in mai toate sferele de activitate si constituie o importanta sursa de fibre de celuloza, substanta naturala care sta la baza producerii hartiei. Potrivit studiilor realizate de specialistii in domeniu, hartia, sub forme diferite, ocupa aproximativ 41% din totalul gunoiului menajer pe care il produce populatia Romaniei. Exista trei tipuri de hartie care pot fi reciclate direct: hartia de calitate, care nu contine hartie colorata pentru a schimba culoarea noii hartii obtinute prin reciclare, ce se regaseste in caietele de scoala, hartia de copiator, plicuri, hartia de dactilografiere; hartia de ziar si cartonul.
Etapele reciclarii hartiei
Pentru a produce hartie din maculatura reciclata se parcurg mai multe etape. Mai intai, deseurile de hartie reciclata sunt macinate, apoi sunt amestecate cu apa si cu anumiti compusi chimici, in vederea obtinerii pastei de hartie. Amestecul rezultat este diluat cu apa si trecut printr-un sistem de centrifugare, pentru a scoate din el ramasitele de plastic, lemn, piatra, sticla, materiale aderente, agrafe de hartie. Pasta rezultata este presata pentru a scoate apa din ea si apoi intra intr-un proces de framantare. In timpul framantarii, fibrele din pasta se freaca unele de altele, cerneala si tusul incep sa iasa din material, iar sub actiunea compusilor chimici, pasta de hartie, gri si murdara initial, incepe sa intre in procesul de albire. In continuare, pasta este trecuta prin niste site fine, care vor retine particulele lipicioase si alte impuritati. In etapa urmatoare, in recipientul in care se afla pasta se adauga niste compusi chimici numiti surfactanti, care fac clabuc precum un detergent. Particulele de cerneala, murdaria, lipiciul si alte impuritati adera la clabuc si plutesc la suprafata, de unde sunt luate, lasand pasta curata. Mai departe, pasta este spalata, presata, framantata, iar in continuare urmeaza un proces de decolorare. Compusii chimici sunt adaugati din nou, de aceasta data pentru a scoate din pasta orice pigment care ar mai putea sa-i dea o tenta de culoare.
Codasi la reciclare, in randul tarilor din UE
Situatia Romaniei in ceea ce priveste gestionarea deseurilor este una dintre cele mai grave din Europa, avertiza Julio Garcia Burgues, responsabil de Managementul Deseurilor la nivelul Comisiei Europene in cursul anului trecut. „99% din toate deseurile municipale merg la groapa, in pofida tintelor de reciclare si revalorificare impuse de Uniunea Europeana. Procentul de reciclare este de 1%, in contextul in care media europeana este de 24%. In ceea ce priveste compostul, romanii au reusit sa valorifice 0% din deseuri, in timp ce media europeana este de 18%”, declara Burgues. Astfel, potrivit legislatiei europene Romania trebuie sa ajunga la colectarea selectiva a 15% din deseuri pana in 2014, iar pana in 2020 la aproximativ 50%.
