Lucrarile la DN66A ar afecta ariile protejate traversate

3 Iun 2010 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Agent Green, organizatiile partenere si profesori de la catedra de Taxonomie si Ecologie a Universitatii Babes-Bolyai au demarat primul contrastudiu stiintific de biodiversitate din Romania pentru a demonstra ca tronsonul 3 al drumului national 66A care masoara 19 km ar urma sa afecteaze ariile protejate pe care le traverseaza si sa distruga ireversibil ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de clima temperata a Europei adapostit in muntii Retezat, Godeanu si Tarcu.

Organizatiile partenere sunt Grupul Milvus, Asociatia pentru Protectia Liliecilor, Societatea Romana de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleana si WWF, iar oamenii de stiinta de la catedra de Taxonomie si Ecologie a Universitatii Babes Bolyai sunt acreditati pentru a realiza studii de biodiversitate.

Evaluarea impactului asupra biodiversitatii reprezinta ultimul pas necesar a fi facut de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale in procesul de luarea deciziei privind acordul de mediu pentru asfaltarea naturii care urmeaza sa fie luata de Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Anul trecut, Agent Green si organizatiile partenere au protestat la Campusel, locul pana unde s-a ajuns cu asfaltul, au oprit Hotararea de Guvern de la inceputul acestui an care viza defrisarea a 30 ha de padure ce stau in calea drumului, au dat in judecata Administratia Parcului National Domogled si au desfiintat studiul de impact al beneficiarului constructiei care continea zeci de erori si omisiuni stiintifice.

Printre altele, organizatiile ecologiste partenere au contestat toamna trecuta la dezbaterile publice pe DN 66A informatii din studiul de impact cum ar fi confuzii grave intre diferite specii de pasari (de exemplu sorecarul comun confundat cu un viespar), faptul ca nu s-au observat specii de pasari rapitoare precum acvila de munte, soimul calator si bufnite, dar nici lilieci. S-a gasit un singur loc pe unde ursul traverseaza traseul drumului, dar niciun ras si niciun lup ori alte specii de mamifere mari. Nici broscutele, soparlele si serpii n-au fost atent monitorizate. Rusinoasa este si eroarea ca gugustiucul ar fi pasare migratoare.

“Este regretabil cum profesori remarcabili de la Universitatea din Timisoara si-au patat numele prin realizarea unui studiu submediocru tocmai in cea mai importanta zona cu natura salbatica din Europa. Avem totusi de a face cu cea mai vasta zona salbatica fara drumuri pavate din Europa. Daca nu aici, atunci unde sa intalnim atatea specii de animale salbatice? Nu puteam sta nepasatori si in putinul timp pe care il mai avem la dispozitie am decis sa facem contrastudiul. Un studiu serios ar trebui realizat totusi in baza unor observatii pe cel putin 2-3 ani. Al nostru va fi de numai un an deoarece acordul de mediu nu asteapta dupa no din pacatei. Chiar si asa vom demonstra ca impactul DN 66A asupra mediului este inacceptabil si intentionam sa publicam rezultatele intr-un jurnal stiintific international de calibru”, a spus Gabriel Paun, Presedinte Agent Green.

Observatiile in teren au inceput in luna ianuarie a acestui an in conditii de zapada, ce masura chiar si 2 metri si la temperaturi de sub -30 de grade. Chiar si in astfel de conditii, specialistii in mamifere mari au parcurs cei 19 km de drum la picior.

“Cum am pornit de la Campusel am intalnit o turma de 9 capre negre care astepta primele raze ale soarelui pentru a se dezmorti de gerul necrutator al noptii. Pana la sfarsitul zilei am documentat 49 de puncte pe unde animale mari au traversat ruta propusa a drumului. O haita de lupi a traversat drumul si a facut un popas putin inainte de pasul Jiu-Cerna unde ne-a lasat semne in zapada ca s-a jucat”, a spus Anca Serban, vicepresedinte Agent Green.

Csaba Domokos de la Grupul Milvus, specialist in mamifere adauga ca “mergand si mai departe am gasit urme ale altor mamifere salbatice active si iarna: cerbul, capriorul, mistretul, jderul de copac, veverita, vulpea, pisica salbatica, iepurele. Mai spre primavara am inregistrat si prezenta rasului, dar si trezirea din somnul de iarna a ursului care a traversat drumul in 11 locuri, nu doar in unul singur cum sustinea beneficiarul drumului Pana astazi am consemnat in total 109 puncte distincte pe unde mamiferele de dimensiuni mari si mijlocii au traversat drumul, deci este o activitate intensa”. Tot de la Grupul Milvus, ornitologul Istvan Kovacs a descoperit deja un cuib de acvila de munte.

Richard Hoffmann, specialist in lilieci (chiroptere) al Asociatiei pentru Protectia Liliecilor a fost contrariat ca cei ce au facut studiul nu au gasit niciun liliac la DN 66A. El a inceput observatiile in noptile din luna aprilie. “Eram convins ca cei ce au facut studiul se inseala in legatura cu faptul ca in zona nu ar exista lilieci pentru ca s-au bazat pe faptul ca nu ar fi pesteri. In realitate exista nenumarate grote si pesteri, iar pentru informarea lor, liliecii se pot adaposti cu sutele chiar si in scorburile copacilor. Dupa doar doua sesiuni de observatii, in lunile aprilie si mai am descoperit de-a lungul drumului deja 26 din cele 31 de specii de lilieci care traiesc in Romania si care ar fi puternic afectate de constructia drumului”.

Doctorul Ioan Ghira de la catedra de Taxonomie si Ecologie a Universitatii din Cluj si Presedintele Societatii Romane de Herpetologie si fost custode al Parcului National Retezat in anii “80 spune ca “Saptamana trecuta am iesit deja a doua oara pe teren si am identificat cu usurinta 34 de puncte unde 4 specii de reptile si 6 de amfibieni se reproduc si chiar habiteaza atat pe drum cat si in imediata vecinatate a acestuia. Sunt ingrijorat in mod special de soarta de aici a buhaiului de balta cu burta galbena (Bombina variegata), broasca aflata in pericol de disparitie si protejata teoretic de legislatia nationala si europeana”.

Contrastudiul continua si saptamana aceasta cu observatii ale specialistilor in ornitologie (pasari), insecte si flora. Echipa proiectului evalueaza in acelasi timp o posibila ruta alternativa constand dintr-un tunel care ar evita pasul Jiu-Cerna si Stanca Rosie, salvand astfel Peisajul Forestier Intact.

Agent Green, Grupul Milvus, Asociatia pentru Protectia Liliecilor, Societatea Carpatina Ardeleana, WWF si Societatea Romana de Herpetologie cer ANPM sa nu emita acordul de mediu pentru constructia tronsonului 3 al DN 66A.

Sursa: Realitatea TV

Pentru mai multe informatii despre acvila, Administratia Parcului National Domogled, agent green, amfibieni, anpm, ariile protejate, autostrazi, Babes-Bolyai, biodiversitate, broasca, capre, capre negre, clima temperata, cluj, cuib, DN 66A, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.