„Luna Padurii” – prilej de a salva ceea ce se mai poate din fondul forestier

0
56
„Luna Padurii” - prilej de a salva ceea ce se mai poate din fondul forestier
„Luna Padurii” – prilej de a salva ceea ce se mai poate din fondul forestier

„Luna Padurii” (15 martie-15 aprilie) este unul din cele mai importante evenimente silvice si reprezinta o masura de resensibilizare a publicului si a factorilor decizionali cu privire la importanta padurilor, a rolului lor esential in mentinerea echilibrului ecologic. Aceasta sarbatoare isi are inceputurile inca din anul 1872, cand a debutat organizarea sarbatorii sadirii arborilor in SUA, ca o consecinta fireasca a accentuarii despaduririlor. In Romania, in anul 1902, Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor si Instructiei Publice, organizeaza „Sarbatoarea sadirii arborelui”.
Prin “Declaratia de la Paris”, ocazionata de cel de-al 10-lea Congres Forestier Mondial, din 1991, s-a conturat conceptul de dezvoltare durabila a padurilor. Gestionarea durabila inseamna taierea planificata a arborilor, in functie de starea padurii, de functiile sale si de capacitatea de refacere.
In Romania, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice padurilor si prezinta o mare diversitate faunistica si floristica, favorizata de pozitia geografica, de varietatea reliefului, de conditiile hidrologice, climatice si evolutia solului.

Autentice laboratoare ale naturii, padurile impreuna cu celelalte spatii verzi, reprezinta o bogatie de nepretuit pentru fiecare asezare urbana, fiind, datorita actiunilor antipoluante, veritabile uzine de sanatate si de echilibru ecologic. Datorita taierilor efectuate de om si a unor calamitati naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile, astazi exista suprafete intinse de pe care padurea a fost nimicita. Efectele sunt: eroziunea solului si, implicit, scaderea fertilitatii lui, inundatiile si alunecarile de teren, cresterea concentratiei bioxidului de carbon din atmosfera si scaderea concentratiei de ozon (O2), reducerea precipitatiilor (prin scaderea cantitatii de apa din atmosfera, rezultata din transpiratia plantelor), cresterea frecventei si intensificarea vanturilor (datorita absorbtiei caldurii de catre terenurile defrisate, fenomen care genereaza diferente de temperatura), disparitia multor specii de plante si animale, care populeaza padurile.

Suprafata fondului forestier din judetul Constanta este de 38.112 ha, din care ocupata de paduri 32691 ha. Prin actiunile de impadurire din ultimii ani, a crescut suprafata regenerata cu aproximativ 51%. Pentru o mai buna protejare a acestora, o parte dintre padurile din judet, au fost declarate „Arii naturale protejate”, cum ar fi: Hagieni (392,9 ha), Fantanita – Murfatlar (66,4 ha), Dumbraveni (345,7 ha), Esichioi (26 ha), Canaraua Fetii (168 ha), Celea Mare – Valea lui Ene (54 ha), Cetate (62 ha), Bratca (165,56 acri) si masivul Cheia (1182 ha).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here