Magda Iuga sustine ca scolarii si batranii vor fi cei mai tentati de bonusurile date pentru returnarea sticlelor din plastic. Specialistul estimeaza ca sase luni de zile sunt suficiente pentru realizarea unui studiu de fezabilitate cu privire la introducerea garantiei pe PET.sticle din plastic

Credeti ca garantia pe PET este solutia la problema deseurilor din plastic?

Sistemul de recuperare a PET-urilor prin returnarea unei garantii consumatorilor poate fi cu siguranta o solutie eficienta pentru problema deseurilor din plastic. Se pare ca, in prezent, daca cetateanul nu primeste ceva in schimb, nu este determinat sa adune sticlele din plastic.

De aceea sustin ca sistemul „buy-back” ar functiona foarte bine la noi. Incepand cu anul 2000 s-au tot organizat programe de constientizare a populatiei cu privire la colectarea selectiva a deseurilor, insa foarte putini romani au fost receptivi la acestea. In schimb, populatia s-ar putea obisnui mai usor cu bonusul primit la returnarea PET-urilor.

Care ar fi primul pas spre legiferarea sistemului „buy-back”?

Pentru implementarea unui asemenea sistem trebuie sa tinem neaparat cont de particularitatile fiecarui oras. In opinia mea, mai intai ar trebui sa fie initiate proiecte-pilot in fiecare sector, daca avem in vedere Bucurestiul. Ulterior va fi evaluat raspunsul populatiei.

Precizez aici ca trebuie luate masuri de paza. In orasul acesta, orice se poate vandaliza. Nici nu va imaginati cate tomberoane pentru colectare selectiva au fost arse. La fel se poate intampla cu automatele in care se introduc PET-urile, daca acestea nu sunt amplasate in magazine.

Nu-mi pot explica acest comportament decat prin lipsa de educatie. Acesti oameni care distrug nu se gandesc la faptul ca ard bani publici, fonduri la care contribuie si ei intr-o oarecare masura.

Cine ar trebui sa fie responsabil de fondul de garantie care sta la baza sistemului „buy-back”?

Principalul rol in acest sistem ar trebui sa-l aiba producatorul bauturilor ambalate in PET. Acesta obtine profit de pe urma vanzarilor sale, dar trebuie sa se gandeasca si la cel mai eficient mod de recuperare a deseurilor din ambalaje.

Produsul respectiv ar trebui sa aiba un cost adaugat rezonabil, astfel incat vanzarile sa nu aiba foarte mult de suferit. Dupa parerea mea ar trebui sa apara un organism independent care sa se ocupe de gestionarea acestor bani, asa cum sunt organizatiile ce preiau de la producatori responsabilitatea reciclarii altor tipuri de deseuri.

Ce se va intampla cu operatorii care se ocupa in prezent de gestionarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor?

Acestia ar putea pierde un segment de piata si ar putea opera doar in domeniul reciclarii sticlei si a hartiei. Este economie de piata, n-au decat sa-si faca propriile evaluari si sa ia masuri.

Ar putea foarte bine sa se implice in circuitul determinat de sistemul „buy-back”, dar ar trebui sa suporte un efort financiar initial. Personal, imi doresc foarte mult implementarea unui sistem de garantie pe PET si voi colabora cu toti cei implicati pentru gasirea celei mai bune solutii. Recuperarea sticlelor din plastic este esentiala, chiar daca este sau nu profitabila.

Profil Magda Iuga
Profesie: director executiv adjunct al Directiei de Utilitati Publice din cadrul Primariei Generale a Municipiului Bucuresti.
Varsta: 48 de ani.
A absolvit masteratul in domeniul Administratiei Publice Locale din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (S.N.S.P.A.), specializarea Servicii Publice. Din 1996 profeseaza in Primaria Municipiului Bucuresti, ca specialist in gestionarea deseurilor. A obtinut mai multe diplome ce ii atesta specializarea privind managementul proiectelor cu finantare externa.

„Producatorii ar putea fi sprijiniti cu subventii de la stat, daca le vor scadea vanzarile.”

Opiniile altor specialisti

Silvian Ionescu Comisarul-sef al Garzii Nationale de Mediu – „Orice metoda de colectare a sticlelor din plastic care da roade este bine-venita si va garantez ca prin sistemul -buy-back- putem mari considerabil cantitatea de PET-uri stranse si reciclate pana acum”.

Vlad Marcoci Presedintele Administratiei Fondului pentru Mediu – „Daca sistemul -buy-back- se dovedeste profitabil, vor fi destui dispusi sa-l desfasoare, iar statul poate veni in sprijinul celor interesati prin bani din taxa pe pungile de plastic sau ecotaxa”.

Vladimir Rojanschi Prorectorul Universitatii Ecologice Bucuresti – „Ar fi buna o reglementare ce prevede obligativitatea celui care desface sticla sa o returneze in schimbul unei garantii. Merita sa se initieze un proiect-pilot care sa prevada garantia pe PET. Sa vedem daca functioneaza”.

Intrebari pentru evaluarea pietei

Iuga considera ca inainte de construirea unui sistem de tip „buy-back” in Romania, o perioada de sase luni ar fi semnificativa pentru evaluarea pietei. „Trebuie studiat si fiecare segment al populatiei pentru a vedea unde se constata cea mai mare receptivitate cu privire la -buy-back-. In opinia mea, garantia pe PET va prinde cel mai bine in randul copiilor din clasele II-VIII si in randul pensionarilor”, sustine ea.

Iuga mai spune ca important este ca dupa proiectele-pilot, dupa identificarea tuturor problemelor care apar si dupa conceperea unei variante finale a sistemului, acesta din urma sa fie legiferat.

* In ce interval orar si in care zile ale saptamanii se returneaza mai multe sticle din plastic?
* Cate automate ar trebui sa fie amplasate in fiecare sector si care este capacitatea de prelucrare a acestor automate?
* Care este fluxul de populatie intr-o anumita zona?
* Care este potentialul financiar al zonelor in care se practica sistemul? Cel care locuieste intr-o zona slab dezvoltata financiar, de exemplu, va fi mult mai tentat sa returneze sticlele din plastic, potrivit Magdei Iuga.
* Pot fi bonusurile pentru sticlele returnate date diferentiat – fie bani, fie tichete valorice – , in functie de cererea segmentelor de public din fiecare zona?

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here