Magor Csibi: “Natura î?i poate oferi aproape tot ce are nevoie un om”
Magor Csibi: “Natura iti poate oferi aproape tot ce are nevoie un om”
Magor Csibi: “Natura iti poate oferi aproape tot ce are nevoie un om”

Conduce un ONG ecologist de trei ani, timp in care se poate lauda ca a reusit sa creasca vizibil numarul oamenilor carora le pasa de natura si sa readuca in muntii Romaniei un animal de mult disparut, zimbrul.

 

Participa la maratoane si a renuntat la cateva dintre beneficiile confortului urban. Citeste interviul intergral in revista Unica de septembrie, la chioscuri incepand cu 25 august.

“Cu o planificare mai buna, am putea avea o lume cu oameni mai fericiti”, spuneai intr-un interviu. Da-ne, te rog, cateva idei de planificare…

De exemplu, daca as spune ca Bucurestiul este un oras agresiv sau agitat, foarte multi oameni s-ar grabi sa ma sustina si doar foarte putini sa si schimbe ceva. Daca am accepta ca regulile pot fi schimbate oricand vrem noi si scopul nostru, ca locuitori ai unui oras, ar fi sa avem mai multi oameni care zambesc in trafic, decat paradigma obisnuita de a avea mai multe benzi, parcari etc, am putea schimba calitatea vietii noastre destul de drastic, intr-un timp relativ scurt. Pentru asta este nevoie de viziune. Daca un oras ca Bogota a reusit sa faca astfel de schimbari, noi de ce n-am reusi?

Care consideri ca este cea mai mare realizare a ta ca director WWF?

Cea mai mare bucurie si realizare pentru mine este ca, prin intermediul activitatii WWF Romania, am reusit sa crestem vizibil numarul oamenilor carora le pasa de natura. Peste 100.000 de oameni au semnat pentru salvarea padurilor virgine si au reusit sa aiba o contributie majora in schimbarea legislatiei pentru protectia acestor zone minunate. La fel, cu sustinerea oamenilor incercam sa protejam in acest moment raurile de munte, iar tot lor li se datoreaza ca am reusit sa oprim in parlament multe legi nocive pentru natura, mai ales modificarea Codului Silvic, ce urmarea acum cativa ani sa dea liber taierilor legale.

insa nu voi uita niciodata nici momentul cand s-a deschis usa primului camion la Plopu, in Muntii Tarcu, si am vazut cum un animal de mult disparut din acea zona, zimbrul, face primii pasi spre libertate. iti da o satisfactie enorma si iti reconfirma ca ceea ce faci creeaza o luma mai buna.

De unde-ti vine pasiunea pentru natura?

Din familie. Acolo s-a creat cadrul ideal pentru mine pentru a ma atasa de natura si mai ales pentru paduri. Pe vremea copilariei mele rafturile magazinelor erau goale, televiziunea ne oferea cate 15 minute de desene animate pe saptamana, iar de calculator nici nu stiam ca exista. Asa ca mergeam cu bunicii, parintii, mai apoi cu prietenii, aproape saptamanal in padure, cu sau fara scop. stiam destul de multe si invatam despre copacii, ciupercile, fructele de padure, urmele diverselor animale si am vazut pentru prima si singura data in viata mea si un lup in libertate. Acolo am invatat ca natura iti poate oferi aproape tot ce are nevoie un om, evident daca ai rabdarea si dorinta de a si afla cat mai multe despre ea. Apoi au aparut Captain Planet, scriitorii sovietici, maghiari si romani de natura si evident tot atunci am vazut si cealalta parte a monedei, cum arata un peisaj afectat de activitatea umana.

Cum ai descrie senzatia pe care o incerci atunci cand termini un maraton?

Alergarea este o descoperire recenta si surprinzatoare. in copilarie detestam fuga, eram acel copil gras care avea note bune la toate materiile, dar nu putea sa alerge 800 de metri ca sa aiba nota 10 si la educatie fizica. Am facut sport o buna vreme a vietii mele, dar alergatul era oarecum raul necesar, pentru ca in afara de sah, mai nimic nu puteam sa fac fara sa alerg.  Apoi am uitat total de miscare, am ajuns inca o data un om supraponderal si m-am apucat de alergare ca sa slabesc. Am fost provocat sa alerg un semimaraton, am acceptat provocarea, am supravietuit, iar de atunci nu m-am mai oprit si alerg de 4-6 ori pe saptamana, cam 70 de km, in medie. Ca orice lucru in viata, terminarea unui maraton poate sa fie un eveniment care te marcheaza, te schimba si iti da o senzatie nemaicunoscuta pana atunci sau poate sa fie o noua bifa la lista lunga a realizarilor noastre, fara prea multa implicatie sentimentala. Am avut multe senzatii la linia de finish, cea mai intensa la al doilea maraton, dar sfatuiesc toti cititorii sa incerce si ei acest sentiment, pentru ca merita experimentat.

Ce proiecte urmeaza anul acesta? Unde mai alergi, ce mai salvezi?

Urmeaza Maratonul Berlinului si, evident, Maratonul International Bucuresti, unde o sa alerg in Team Panda WWF, in care invit orice cititor UNICA interesat de alergare si de cauzele noastre. Pe celalalt plan, vom continua sa insistam pe protectia padurilor, vom incerca sa introducem cateva paduri virgine in patrimoniul UNESCO si sa obtinem legi mai bune pentru natura, mergem mai departe in campania noastra de salvare a raurilor de munte, aducem si alti zimbri la Armenis, dar nu uitam nici de ursuletii din paduri si din Centrul URSUS pentru Reabilitarea Ursilor Orfani sau de ultimii „dinozauri”, sturionii, care supravietuiesc de 200 milioane de ani. Tocmai am inceput lucrari de renaturare la Mahmudia, in Delta Dunarii, fiind prima zona umeda reconstruita de o comunitate. Comunitatea de aici e practic izolata de frumusetea si bogatia deltei, de zeci de ani, desi este situata in plina rezervatie. Va invit sa ne urmariti pagina de Facebook WWF-Romania si website-ul, daca vreti sa primiti zilnic vesti despre natura si despre eforturile noastre.

Citeste interviul in editia de septembrie a revistei UNICA.

de Adina Rosetti

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here