Nivelul de poluare a apelor din largul costei de est a Australiei a scazut considerabil, datorita reducerii principalilor agenti de poluare, precum pesticidele si sedimentele, in special datorita unei activitati agricole mai ecologice. Din aceste considerente, UNESCO nu a inclus Marea Bariera de Corali in lista Patrimoniului mondial aflat in pericol.
„Deversarile de pesticide au scazut cu 28% in toata zona recifului. In privinta nitratilor, care duc la inmultirea numarului de exemplare dintr-o specie de stea de mare coralifaga, acestia au scazut cu 16%”, a informat ministrul Mediului din statul Queensland, Andrew Powell, citat de AFP.
Intr-un raport al ministrului este subliniat ca practicile agricole si catastrofele naturale din ultimii patru ani au influentat calitatea apelor.
„Sectorul agricol a inceput sa reactioneze la amenintarile care apasa pe Marea Bariera, insa industria miniera este pe cale sa anihileze eforturile intreprinse, cu proiecte distrugatoare ce implica deversari de deseuri in zona Marii Bariere”, afirma Dermot O’Gorman, director al WWF pentru Australia, citat de Agerpres.
Potrivit ministrului Powel, cicloanele, o specie de stea de mare, devoreaza coralii si contribuie la albirea acestora.
Marea Bariera de Corali ocupa o suprafata de circa 345.000 km2 de-a lungul coastei estice australiene, alcatuind cel mai vast ansamblu de corali din lume, cu 3.000 de sisteme de recifuri si insule tropicale.
In ultimii 27 de ani, reciful a pierdut peste jumatate din corali din cauza factorilor climatici si industriali, incheie AFP.
