Marele rechin alb, exterminat de pescari

Fiecare bucatica din pradatorul marilor este folositoare la ceva, dar cele mai ravnite sunt falcile si inotatoarele; din piele se fac cizme, iar din carne se prepara o gustoasa hrana pentru caini si pisici.

In ultimele patru decenii, mai multe populatii de rechini, din diferite zone ale planetei, s-au redus cu peste 95% pentru ca au fost pescuite intensiv. In pericol de disparitie sunt rechinul-fierastrau, rechinul-cap-de-ciocan si insusi marele rechin alb, cel mai faimos dintre cele peste 350 de specii de rechini cunoscute astazi. Disparitia acestui pradator de top al lantului trofic oceanic are consecinte catastrofale asupra echilibrului ecosistemelor, toate vietuitoarele, de la pesti pana la buretii de mare, fiind grav afectate.

Incepand din anul 2008, rechinii vor avea parte, in sfarsit, de protectia unui acord global, sustinut de ONU, care se va incheia in Germania si va reuni eforturile a 40 de guverne si a numeroase ong-uri si asociatii piscicole, in vederea opririi macelului rechinilor. Pana in prezent nerestrictionat, pescuitul rechinilor in apele internationale, prin care 20-100 de milioane de rechini sunt ucisi anual, va trebui, de acum inainte, sa se supuna controlului si rigorilor legii.

Inotatoare de rechin, dar pentru imparatul Chinei

Rechinii sunt pescuiti fara masura, nu doar pentru carnea si grasimea lor sau pentru cartilagiile si ficatul folosite la prepararea unor apreciate medicamente si suplimente nutritive. Cele mai dorite parti din trupul rechinilor sunt falcile lor imense, care in cazul rechinului alb se vand cu zeci de mii de lire sterline ca trofee, dar si inotatoarele, care constituie o extrem de apreciata si scumpa delicatesa in bucataria orientala.

In cultura chineza traditionala, inotatoarea dorsala a rechinului alb era un dar extrem de scump care se oferea imparatului. Azi, supa din aripi de rechin a ramas, la chinezi, un mijloc sigur de a-i impresiona, la banchete, pe cei mai de vaza oaspeti. Si pielea de rechin este foarte apreciata, mai ales in Statele Unite, unde se produc din ea cele mai rezistente cizme de cowboy.

Specii sacrificate pentru produse de lux

Este de notorietate faptul ca traficul cu produse de lux, obtinute chiar cu pretul epuizarii unor specii, este la fel de rentabil ca si traficul de stupefiante. Falcile si inotatoarele de rechin sunt din aceeasi categorie cu salurile din lana de antilopa tibetana, al caror pret individual este de 20.000 euro, sau cu icrele de sturion, care se vand cu 8.000 euro/kg. Alarmate de consecintele dezastruoase pe care vanatul si pescuitul ilegal le au asupra speciilor, organizatiile internationale reunite in Programul de Mediu al ONU includ aceste fapte pe agenda masurilor urgente de contracarare si le numesc „crime asupra naturii”.

Ecosisteme compromise

Aplicarea programelor de ocrotire a speciilor de rechini in pericol de disparitie a demarat insa tardiv, in unele cazuri. Aceasta este situatia in zona coastelor de est ale Statelor Unite, unde inlaturarea rechinilor pradatori a generat inmultirea exploziva a rechinilor din specii mai mici, care au distrus populatia de scoici din aceste ape.

„Ecosistemele marine intra in criza in situatia in care marii pradatori, cum sunt rechinii, sunt exterminati”, a spus, ca urmare a acestui fapt, Charles Peterson, profesor de biologie marina si ecologie de la Institutul de Stiinte Marine al Universitatii North Carolina. Cercetatorii americani si canadieni atentionasera asupra acestui pericol inca din 1980, dar autoritatile acorda interes acestui subiect de-abia acum, cand echilibrul ecologic in zona este grav afectat.

Un ucigas perfect

Marele rechin alb si-a pastrat aspectul neschimbat, de 400 milioane de ani, de cand exista ca specie. Talia lui poate ajunge la dimensiuni uriase, atingand chiar si noua metri lungime si patru tone greutate. Corpul ii este perfect adaptat la inot, viteza de deplasare in caz de atac ajungand la 80 km/ora. Rechinul alb nu-si unduieste corpul, avansand datorita fortei de propulsare a inotatoarei codale.

Dotat cu dinti de peste sapte centimetri lungime, cu zimti pe margini, rechinul alb ataca avand gura cascata, pentru a-si intimida prada. Cand isi strica dintii din fata, altii noi avanseaza dintr-un sir nou de dinti, de rezerva. Simturile sale sunt extrem de dezvoltate, putand simti o picatura de sange, din alte 20.000 de picaturi, de la 1 km distanta.

In plus, el simte modificarile de presiune ale apei, recunoscand contractiile musculare ale unui inotator, foca sau om, ca si impulsurile electrice ale creierului acestor fiinte, detectandu-le cu precizie, chiar si pe intuneric. Rapiditatea atacului sau este de ordinul secundelor, adesea cei care au avut norocul sa scape doar mutilati pe viata, dupa o intalnire cu el, povestind ca nici nu l-au vazut.

Rechinii anunta uraganele

Sistemul extrem de perfectionat al rechinilor de a sesiza schimbarile de presiune in apele oceanului ii face sa se scufunde in adancuri, la primele semne care anunta un uragan, semne impercep-tibile chiar si pentru aparatele meteo-rolo-gilor. Cerce-tatoarea Laura Smith, de la Centrul National de Inalta Presiune din Aberdeen, SUA, este cea care, pentru prima data, intreprinde cercetari care sa ateste aceasta corelatie. In conditiile in care teoria sa se va confirma, rechinii vor fi de un ajutor inestimabil in diminuarea dezastrelor uraganelor, prin semnalarea furtunii cu suficient timp inainte, astfel incat toate masurile de protectie sa poata fi luate.

Rechinul ataca in 200 de feluri

Cel mai frecvent utilizat este stilul „musca si fugi”. Acesta este motivul pentru care, daca victima este scoasa repede din apa, pana la revenirea rechinului, poate scapa cu viata. O alta maniera este „intai ghiontul, apoi muscatura”. Acest „protocol” il foloseste cand este nervos ca i s-a incalcat teritoriul si este mai periculos decat primul procedeu, pentru ca rechinul revine rapid. Cel mai imparabil este insa „atacul sarpelui”, care consta in muscaturi multiple, succesive, prin care, practic, isi devoreaza prada. Extrem de inteligent, rechinul invata foarte repede comportamentul tuturor fapturilor care il intereseaza. De exemplu, in doua zile, el stie, sigur, cum poate prinde o pasare nou-aparuta in apele sale, dupa ce in acest timp i-a dat tarcoale, pentru a-i invata obiceiurile.

40 de guverne vor semna primul acord global ONU de protectie internationala a rechinilor

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *