Locuitorii din mai multe zone ale Capitalei au inceput sa adune separat deseurile din plastic, sticla sau hartie, dar acestea sunt trantite in prima masina de transport impreuna cu celelalte resturi menajere. Contaminarea cu gunoi umed ingreuneaza procesul de reciclare a deseurilor, potrivit operatorilor de salubritate.
Unii bucuresteni s-au obisnuit sa-si separe gunoiul din gospodarii, depozintandu-l fie in containere speciale, daca acestea exista in apropierea casei sau a blocului, fie in saci separati care sunt ulterior preluati de masinile operatorilor de salubritate.
Nu sunt putini cei care se plang ca efortul lor este in zadar. Presedintele organizatiei de mediu Eco-Civica, Nicolae Radulescu-Dobrogea, spune ca degeaba se triaza deseurile, din moment ce autogunoiera le amesteca inapoi inainte sa le transporte. „I-am vazut eu, amesteca gunoiul menajer cu cel ce ar putea fi reciclat. In aceste conditii, cum sa functioneze colectarea selectiva la noi?”, se intreaba Radulescu, specialist in domeniul maselor plastice si un adept al introducerii sistemului de rascumparare a PET-urilor in Romania.
Caini morti „colectati selectiv”
La fel se intampla si cu containerele amenajate pentru colectarea selectiva a deseurilor din plastic, hartie sau din sticla. Daca unora le pasa de mediu si arunca gunoiul separat in pubelele speciale, au altii „grija” sa-si bata joc de proiectele ce ar trebui sa le schimbe lipsa de angajament intr-un comportament responsabil.
„Pentru ca deseurile se strang, de obicei, in timpul noptii, a doua zi, in containerele unde ar trebui sa se afle doar PET-uri am gasit si caini morti. Acestia sunt oamenii din Romania”, spune Sorin Velicu, directorul firmei de salubritate Romprest. El mai precizeaza ca deseurile din plastic colectate de angajatii sai sunt in proportie de 5-10% contaminate cu gunoi menajer. PET-urile curate sunt trimise direct la valorificator, ce detine o statie de sortare.
Reprezentantii firmei de salubritate Urban din sectorul 6 sustin ca gunoaiele colectate selectiv de populatie sunt transportate cu aceeasi masina pentru ca doar la statia de sortare acestea mai au sanse sa fie recuperate.
„Deseurile sunt colectate separat cu ajutorul unei autogunoiere speciale, in baza unui program zilnic. In situatia in care gunoaiele sunt colectate amestecat de catre populatie in cele trei containere speciale, acestea sunt transportate cu aceeasi masina la statia de sortare, unde sunt separate pe tipuri de deseuri. Ulterior, acestea sunt balotate si trimise catre reciclatori”, spune directorul de marketing al societatii de salubritate Urban.
Potrivit lui, reziduurile ce raman in urma sortarii si nu mai pot fi valorificate sunt tocate si trimise fabricilor de ciment, pentru coincinerare.
Drumul PET-ului la statia de sortare
In Capitala, sunt amplasate din loc in loc, mai ales in zonele dens populate, cate trei containere de reciclare de diferite culori: unul galben destinat colectarii deseurilor din plastic, unul albastru pentru hartie si unul verde pentru sticla.
Inainte de a depozita PET-urile in containerul galben, acestea trebuie stalcite pentru a ocupa un spatiu cat mai mic, potrivit operatorilor de salubritate. Prin presarea PET-urilor inainte de introducerea in containerele speciale, energia necesara transportului deseurilor va fi economisita cu 30%.
Dupa ce containerul se umple, o masina va transporta peturile catre o statie de sortare. Odata ajunse la statia de sortare, angajatii firmei de salubrizare triaza sticlele din plastic pe culori: PET-ul alb la PET alb, PET-ul albastru la PRT albastru. Dupa ce au fost sortate, PET-urile sunt balotate si trimise astfel catre reciclatori.
Istoria sticlelor din plastic
PET-urile au fost inventate in 1941, fiind utilizate initial in industria textila. La producerea de ambalaje pentru bauturi au inceput sa fie folosite in jurul anilor „70. Acestea se produc din petrol si sunt formate din etilen-glicol si acid teraftalic. PET-urile reprezinta 40% din totalul consumului de plastic in Europa. Anul trecut, europenii au aruncat aproape un milion de tone de PET-uri
Sursa: Adevarul
