Agentia pentru Mediu si Resursele Energetice din Franta (ADEME) a comandat un studiu privind impactul masinilor electrice asupra mediului, care incearca sa ia in considerare toti factorii, de la procesul de productie al masinilor si bateriilor pana la poluarea rezultata in urma producerii curentului electric. Concluziile lor le-am rezumat in continuare.
STUDIU: masini electrice vs. masini benzina vs. masini diesel. Care merita?STUDIU: masini electrice vs. masini benzina vs. masini diesel. Care merita?
Studiul comandat de francezi a implicat zeci de specialisti din domeniile constructiei de masini sau producerii energiei si incearca sa dea un raspuns cat mai fundamentat marii intrebari pe care si-o pun fabricantii auto: merita investit in domeniul masinilor electrice sau tot masinile conventionale, cu motoare pe benzina si diesel, raman solutia optima?
Studiul isi propune analiza influentei pe care o are intregul ciclu de viata al unei masini asupra mediului prin diversele emisii care duc la poluarea auto. Prin urmare, au fost luate in considerare realitatile economice din Franta si Germania, iar comparatia s-a facut intre trei tipuri de masini: electrica, cu motor pe benzina si cu motor diesel.
Datele tehnice teoretice pentru masini personale: motor pe benzina, motor diesel, motor electric
Studiul s-a raportat si la domeniul masinilor utilitare usoare, considerat foarte important in viitor, mai ales in ce priveste aprovizionarea din marile metropole, dar si transportul public (de exemplu, taximetrie):
Datele tehnice teoretice pentru utilitare usoare: motor diesel, motor electric
Specialistii au luat in considerare sase criterii considerante esentiale, iar ca baza de calcul s-a considerat scenariul utilizarii unei masini de clasa mica pe un parcurs total de 150.000 km, cu trasee de maximum 80 km/zi (deci o durata de viata a masinii de circa 5 ani – din pacate, departe de realitate, unde o masina este utilizata de 4-5 ori mai mult):
1. Consumul de energie primara totala
2. Influenta asupra efectului de sera (emisiile de CO2)
3. Epuizarea resurselor fosile
4. Contributia la acidificare (cat de mult contribuie poluarea auto la ploile acide)
5. Contributia la eutrofizarea apei
6. Contributia la crearea ozonului fotochimic
De asemenea, ca date de intrare au fost folosite sursele actuale de producere a energiei in Franta (majoritar din centrale nucleare) si Germania (majoritar din centrale pe carbuni), iar in calculele specialistilor a fost folosit factorul de emsii CO2-eq/kWh – adica emisiile de CO2 echivalente producerii unui kWh (110 g CO2-eq/kWh in Franta, respectiv 623 CO2-eq/kWh in Germania).
