Metale in conserve: Ananas Clever, varza de Thailanda

22 Oct 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Trimite prin Email

Produs “cu deosebita gija in Thailanda” si distribuit in exclusivitate de Billa, ananasul din interiorul cutiilor e cat se poate de atacat din toate partile de metal.

Compoturile Clever de la Billa arata de parca au fost scoase din magazia Titanicului dupa ani de stat in apa.

Socul cel mare a venit cand am aflat ca se pot pune in vanzare asemenea produse, in care metalele se intrepatrund cu siropul si cu fructele, pentru ca legislatia este mai mult decat permisiva.

La mijlocul lunii septembrie, in urma unei reclamatii, inspectorii Oficiul pentru Protectia Consumatorului (OPC) s-au dus la unul dintre magazinele Billa si au mai gasit 30 de conserve asemanatoare cu cele din fotografie. In urma verificarilor, care au constat in deschiderea unor compoturi alese la intamplare in fata directorului magazinului, inspectorii au oprit ananasul de la comercializare, au amendat Billa cu 250 de milioane de lei vechi si au luat probe pe care le-au trimis la Larex – Centrul National pentru Incercarea si Expertizarea Produselor – o institutie aflata in subordinea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC).

CONTROL
La inspectie, cutiile prezentau portiuni oxidate asemanatoare ruginii, iar siropul si fructele aveau diferite culori. La o luna de la inspectie a venit si raportul Larex, care arata ca produsul este bun pentru consum, pentru ca in urma analizelor nu au fost sesizate incalcari ale legislatiei in vigoare. Este vorba despre un ordin comun al ministerelor Agriculturii, Sanatatii si ANPC. L-am intrebat pe directorul Larex daca ar manca din compotul pe care angajatii sai l-au testat. “Evident ca n-as face-o cu placere”, a spus el, adaugand ca, din pacate, reglementarile sunt facute de asemenea maniera, incat sa permita existenta pe piata a unor asemenea produse. “Poate ii scoatem din inertie pe astia care au facut reglementarile. Eu nu am nici un interes sa inchid ochii la prezenta unor astfel de produse, dar daca le declaram neconforme si se ajunge in justitie, firma va castiga! E de ras, sunt de acord, dar asta e situatia”, a precizat directorul.

REFUZ
Nici un reprezentant Billa nu s-a aratat dornic sa semneze procesul-verbal de control al OPC, iar declaratia de conformitate era in limba engleza, pentru ca, nu-i asa?, noi, romanii, suntem o natiune vorbitoare de engleza. Din aceasta cauza, analizele Larex au fost interpretate conform cu ordinul de care aminteam mai sus, chimistii neavand altceva la ce sa se raporteze, decat o prevedere legala facuta in pripa, pe genunchi. “Ambalajele care au ajuns la noi nu prezinta pete de rugina, petele negre sunt sulfura de fier si sulfura de zinc si sunt admise sub pelicula de lac. Pelicula nu este desprinsa. Noi am facut staniu, cadmiu si plumb, toate au iesit sub valorile admise. Nu am facut test pentru oxid de fier (rugina), pentru ca nu am avut la ce sa ne raportam”, a spus o chimista. Nimeni nu stie care au fost considerentele pentru care legislatia este atat de permisiva si daca cei care au facut-o au avut argumente stiintifice sau nu. Inainte de intrarea in UE mai exista un standard care acum nu mai este obligatoriu, pentru ca vin foarte multe produse din import, care nu sunt obligate sa se alinieze standardului romanesc. Nu era greu pentru legiuitor sa spuna exact ce este voie si ce nu. Aceasta reglementare nu este cu nimic mai prejos fata de alte acte normative facute la repezeala, de ochii lumii. Cu toate ca la analizele Larex nu s-a constatat desprinderea peliculei de lac din interior care protejeaza continutul conservei, nu este greu de imaginat ce se poate intampla pana in 2010, cand expira produsul, daca petele exista pe o asemenea suprafata.

Asadar, Ministerul Sanatatii, Ministerul Agriculturii si mai ales ANPC ar putea modifica aceste norme. Daca s-au straduit se precizeze cat mai detaliat cum trebuie sa fie siropul ori greutatea bucatilor de fruct, capetele luminate care au conceput norma au gasit de cuviinta sa scrie doar atat legat de ambalaj, care trebuie: “Sa fie curat, ermetic inchis, nebombat, sa nu prezinte fisuri, pete de rugina la interior sau exterior, pelicula de lac sa nu fie desprinsa de pe interiorul cutiei”. Suficient, nu?

DE LA NEWTON LA SANATATE
La sediul principal Billa nu a vrut nimeni sa faca precizari. “Trimiteti intrebarile pe mail”, mi s-a spus. Le-am trimis si trimise au ramas. In schimb, compoturile de ananas Clever nu mai sunt puse la vanzare. Pana cand vreo minte luminata va pune mana sa citeasca mai bine si sa incerce sa schimbe aceste reglementari avem asa: sloganul Billa “Asiguram clientilor numai produse de calitate”; un oficial care spune ca “nu e bine sa arunci nimic in sus, ca de pe vremea lui Newton tot ce arunci cade tot in capul tau”; si fraierii care mai cumparam. Inca. ANPC arata cu degetul catre Ministerul Agriculturii, motivand ca aceasta s-a ocupat doar de avizul pentru etichetarea produsului, pentru care de altfel a si facut propuneri legislative.

Potrivit celor de la ANPC, elaborarea normelor s-a facut conform normelor internationale Codex Alimentarius, in conditiile in care la nivel european nu au fost emise acte normative cu caracater special pentru domeniul legumelor si fructelor conservate.

TALMES-BALMES CU DECLARATII
Billa, ca unic distribuitor, isi asuma, conform legii, responsabilitatea pentru ce pune la vanzare. Billa trebuie sa importe acest produs insotit de o declaratie de conformitate data de producator (al carui nume nici nu apare pe conserva), care pe propria raspundere spune ca marfa este conforma unui document recunoscut international. Sau este conforma cu normele interne ale producatorului, care corespund legislatiei din Thailanda. Si cum din Thailanda nu vin numai produse bune… In mod normal, Billa ar trebui sa ia cateva esantioane si sa le verifice, dar, conform legii, nu mai este obligata sa faca acest lucru. De asemenea, intra tot in obligatia companiei sa ceara verificarea lor, pentru a vedea daca corespunde cu declaratia producatorului.

De obicei, comerciantii nu fac asta si pun produsul la vanzare. Deci, daca europenii nu au, noi de ce sa ne obosim! Cat despre bolile care se pot lua din asemenea conserve, ce sa mai vorbim: toxiinfectii alimentare, indigestii, botulism sunt doar cateva.

Sursa: Jurnalul National

Pentru mai multe informatii despre ananas, anpc, billa, botulism, cadmiu, clever, Codex, codex alimentarius, conserve contaminate, fier, fructe conservate, indigestie, metale, ministerul agriculturii, oxid, protectia consumatorului, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.