Miliarde de euro pe aripile vantului din Dobrogea

Proiectul cehilor de la CEZ e gata sa produca 300 MW, un sfert din productia reactoarelor de la Cernavoda. Pentru exinderea in Cogealac, CEZ are un obstacol neprevazut: primarul comunei. La cel mai mare parc eolian terestru din Europa, proiectat in comunele dobrogene Fantanele si Cogealac, se lucreaza de zor.energie eoliana

Proiectantii se ambitioneaza si spera ca vor da in functiune prima parte a fermei de eoliene in toamna.

Din septembrie, la Fantanele, ca si pana acum, trebuie sa bata vantul puternic si sa invarta elicele a aproximativ 140 de eoliene care vor produce peste 300 MW, cam jumatate din capacitatea unui reactor nuclear de la Cernavoda.

Ca sa devina cu adevarat cel mai mare proiect si sa se ajunga pana la 600 MW, santierul trebuie sa se extinda si in comuna vecina, Cogealac. „Imposibil”, spune primarul Cati Hristu, hotarat sa imparta dreptate „dupa legislatia legala”.

Primarul vrea sa invinga morile de vant

Imbracat la patru ace, domn primar Hristu vine de la Bucuresti. A plecat de dimineata sa le explice responsabililor din guvern de ce vantul de la Cogealac nu va misca elicele CEZ.

„N-au acte, ne-am trezit ca faceau lucrari abuzive. Imi pare rau, eu nu pot sa dau o semnatura fara sa ma uit”, spune din start edilul Hristu, de care nu se leaga cu niciun chip zicala „a semnat ca primarul”.

Mai exact, pentru a duce mai departe proiectul, firma ceha a luat in concesiune teren de la 90 de localnici din Cogealac si s-a apucat de construit.

„Au montat trei turbine, doar pentru alea aveau acte de constructie. Desi le-am cerut, nu au mai depus niciun act la Registratura primariei”, explica etapele primarul din Cogealac.

Pe aripile investitiilor

Desi pare simplu la prima vedere, vantul a complicat lucrurile la Cogealac. In vecinatatea terenurilor pe care erau vizate amplasarea eolienelor de la CEZ, a mai aparut un proiect, in spatele caruia se afla spaniolii de la Iberdrola, una dintre cele mai mari firme din lume de producere a energiei verzi.

Daca CEZ avea de gand sa instaleze in jur de 100 de turbine, Iberdrola vrea sa ridice, potrivit primarului – 800 de turbine, iar atunci cand vantul de la Cogealac va bate vor produce 1.500 MW. Unde mai pui la socoteala ca si investitia e aproape dubla fata de cea a cehilor, 2 miliarde de euro.

„Pe mine nu ma intereseaza chestiile astea economice. Vorbim pe hartii, cine are acte, ala face”, mai spune primarul care ii pozitioneaza pe spanioli la un PUZ distanta de inceperea lucrarilor pentru montarea turbinelor eoliene.

Chiar daca cehii au fost primii care au anuntat proiectul si sunt aproape de finalizarea primei etape, primarul din Cogealac ramane ferm pe pozitii:”Se spunea -o investitie mare in Cogealac- si primarul se pune contra. M-a sunat domnul premier sa ma intrebe -ce se intampla la Cogealac, care sunt problemele-. Nu au urmat etapele pentru a obtine toate actele”, mai spune primarul, care asteapta saptamana viitoare un raspuns de la guvern.

„Nu-i de gluma treaba”

O alta grija a primarului este sa nu apara vreo revolta in comunitate. Cele 90 de familii care au incheiat un contract cu CEZ si care ar fi trebuit sa primeasca 3.000 de euro pe an impotriva celorlalti 256 de sateni care asteapta ace easi suma de la compania Iberdrola. „Nu-i de gluma treaba”, crede primarul.

Potrivit unor surse din cadrul companiei CEZ, in toate procesele pe care le au cu Primaria Cogealac sunt in avantaj si au mari sanse sa-si duca mai departe proiectul pe care l-au inceput la Fantanele.

Cat despre celalalt proiect, al spaniolilor, singurul care crede ca la Cogealac nu bate destul vant pentru amandoua firmele este primarul Cati Hriscu.

„La Cogealac, vantul bate cam 2.700 de ore pe an. Se pot face investitii in eoliene. Eu nu sunt primar impotriva. Turbinele nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 600 de metri.”
CATI HRISTU, primar Cogealag

FERICITI

Dumnezeu i-a pus la incercare secole la rand, spulberand praful din sat cu un vant bezmetic, dar acum le-a pus mana in cap. Fiecare castiga 3.000 de euro/an din vanzarea de aer

Primarul Gheorghe Popescu din Fantanele spune ca, la el in comuna, „din 365 de zile, bate vantul 370”. Si bate. Inainte sa intri in Fantanele, o mare verde de grau proaspat incoltit, sadita pe campiile dimprejur, face valuri si isi schimba nuanta dupa cum dicteaza vantul.

Printre casele de la Fantanele se vad in departare, rasarind ca niste pasari uriase, eolienele. Cum iesi din comuna, ici-colo, in departare se observa cate un grup de oameni si cate o macara care asaza pe pozitie cate o turbina.

Inginerii fac calcule de zor si supervizeaza cu atentie fiecare etapa. Singura limba de comunicare pe care o stiu toti la perfectie este cea a vantului, iar pentru completari se folosesc romana si engleza.

Toate elicele sus

Cand am ajuns noi, la Fantanele vantul scutura destul de bine praful, iar specialistii spuneau ca are o viteza cam de 20 m/s. Cand va fi pusa in functiune, fiecare turbina va produce cate 2,5 MW/h.

Potrivit specialistilor, o astfel de turbina porneste atunci cand sunt peste 6 m/s si ajunge la puterea nominala cand se atinge viteza de 12 m/s. Turbinele sunt astfel construite incat, daca vantul bate peste 25 m/s, elicele se blocheaza automat. Insa asta ar insemna deja o furtuna mare.

Toate turbinele sunt conectate prin cabluri bine izolate, ingropate in pamant, care transporta toata energia spre o centrala construita in apropiere.

„Cine e-n putere lucreaza la eoliene”

In miezul zilei, pe ulitele comunei vezi doar copii si pensionari. La paza, la munci calificate sau necalificate, aproape tot satul s-a angajat la CEZ.

„Barbatul meu lucreaza la paza, face doua ture si castiga destul de bine, is multumita. De exemplu, luna trecuta a ajuns si la 12 milioane (n.r. – 1.200 de lei)”, explica, intr-o pauza de udat gradina, tanti Aglaia.

Primarul Gheorghe Popescu asteapta sa finalizeze cehii proiectul. „Au promis, deocamdata doar verbal, ca energia electrica pe care o folosim pentru utilitatile publice va fi gratis in comuna. Speram ca aceste promisiuni sa se concretizeze si sa nu fie doar adieri de vant”, spune zambind primarul de la Fantanele.

„Bate vant si creste piatra”

De cand cu moristile de vant, o parte dintre sateni s-au pricopsit. Cine a acceptat sa se monteze cate o eoliana pe terenul sau primeste in fiecare an cate 3.000 de euro.

„Anul trecut, cand s-au inceput lucrarile, era normal ca muncitorii sa aiba nevoie de o suprafata mai mare. S-au inteles cu satenii si fiecare a fost despagubit cu cate 700 de euro pe hectar”, spune primarul Popescu.

Tanti Maria e una dintre norocosi, are eoliana pe camp: „Nu face mizerie, nu ma trezeste noaptea, nu cere de mancare si daca da si bani, pentru mine e mana cereasca”.

Nea Gheorghe are fata brazdata de vinisoare rosii, de la crivat. „A cazut si la noi una. E o treaba care ma aranjeaza”, spune omul.

Odata ce eolienele vor incepe sa bage curent pe fir, primarul spera sa reuseasca sa faca o perdea forestiera, pentru ca e bun vantul insa doar pentru „orataniile” de fier.

„Din 365 de zile, la noi bate vantul 370 pe an. Inainte, de demult, era o vorba a scriitorilor, printre cei diletanti – -Dobrogea, tara saraca, bate vant si creste piatra-. Si bate. Zapada nu sta pe camp, iar de praf nu mai vorbesc.”
GHEORGHE POPESCU, primar Fantanele

Sursa: Evenimentul Zilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *