Obstile vrancene vor primi cateva milioane de euro anual pentru protejarea padurilor speciale de protectie incluse in reteaua ecologica europeana Natura 2000. La nivelul judetului se estimeaza ca ar fi circa cinci mii hectare de padure pentru care proprietarii vor putea solicita aceste ajutoare oferite de statul roman. Reprezentantii Comisariatului de Regim Silvic si Cinegetic Focsani au aratat ca situatia exacta a padurilor care indeplinesc aceste criterii va fi cunoscuta cand vor fi depuse toate studiile de amenajament silvic de catre proprietarii padurilor. Modul de calcul al compensatiilor financiare acordate proprietarilor de paduri a fost prezentat intr-un proiect de act normativ realizat de Ministerul Mediului si supus dezbaterii publice.
Proiectul Hotararii de Guvern vrea sa deblocheze situatia actuala in care nu este posibila acordarea de compensatii pentru proprietarii de padure, cu toate ca acestea sunt prevazute de legislatia nationala. Valoarea acestei compensatii va fi in cuantum maxim de 500 euro pe hectar, anual, in perioada initiala, care va fi de maxim cinci ani. Ulterior, proprietarii de padure vor primi maximum 200 euro anual pe hectar, calculat in lei la cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei din data 1 ianuarie, pentru anul in curs. Aceste compensatii vor putea fi solicitate de proprietarii padurilor din grupele T1 si T2, incluse in reteaua Natura 2000. „Din tipul functional T1 fac parte padurile cu functii speciale de ocrotire a naturii, pentru care prin lege este interzisa orice fel de exploatare de lemn pentru conservarea biodiversitatii. Padurile T1 reprezinta rezervatii stiintifice, rezervatii peisagistige, care conserva resurse genetice deosebite. (3) Din tipul functional T2 fac parte padurile cu functii speciale de protectie. Recoltarea nu este permisa deoarece ar conduce la degradarea terenului, la alunecari si eroziune deoarece aceste paduri sunt situate pe stancarii, grohotisuri si pe terenuri cu eroziune in adancime cu alunecari active precum si terenuri cu pante de peste 30 grade, terenuri degradate sau nisipuri mobile neconsolidate, padurile in zone cu pericol de eroziune. Sunt incluse si padurile cu valoare genetica ridicata, cum ar fi cele de la mare altitudine unde conditiile de regenerare sunt foarte grele, paduri seculare, virgine cvasivirgine de valoare deosebita“, se arata in proiectul actului normativ.
Obstile au dat statul in judecata pentru a incasa compensatiile financiare
Acordarea de compensatii pentru proprietarii padurilor de protectie era prevazuta si in Codul Silvic din 2008 insa nu a fost pusa in aplicare niciodata. Obstile vrancene au fost nevoite sa dea in judecata statul roman pentru a putea sa primeasca acesti bani. Anul trecut, obstile au obtinut 5,3 milioane lei in urma proceselor demarate in instanta pentru a obliga institutiile statului sa respecte Codul Silvic unde se prevede achitarea de compensatii financiare pentru padurile unde sunt restrictii in recoltarea de masa lemnoasa. Pe lista beneficiarilor acestor bani erau obstile din Asociatia Obstilor Vaii Putnei si Obstea de Mosneni Tulnici.
Obstea Vidra Tichiris, Obstea satului Coza, Obstea Paulesti, Obstea Viisoara, Obstea Negrilesti, Obstea Haulisca au obtinut decizii in instanta prin care statul roman a trebuit sa achite aceste compensatii. Legea 46 din 2008, Codul Silvic, prevede „acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa lemnoasa“. Anual insa, obstenilor li s-a spus ca nu sunt bani la bugetul statului sau ca aceste ajutoare trebuie aprobate de Uniunea Europeana, iar singura solutie a fost actionarea in instanta pentru obtinerea compensatiilor. Motivul invocat de stat pentru a refuza plata compensatiilor a fost ca acestea sunt considerate ajutor de stat de catre Comisia Europeana. In schimb, statul prin institutiile de control ii obliga pe proprietarii de padure sa nu taie niciun lemn in suprafetele considerate de protectie.
Cum vor fi folositi banii
Banii care vor fi alocati ca si compensantii proprietarilor de paduri vor fi folositi pentru a asigura cheltuielile generate de amenajarea padurilor, de administrare, de executare a lucrarilor de ingrijire, conducere si de protectie a arboretelor care, pana acum, erau suportate din bugetul propriu al obstilor. Altfel spus, obstile plateau aceste lucrari silvice din valoarea lemnului pe care il exploatau din celelalte suprafete detinute. In nota de fundamentare a actului normativ se arata ca alocarea acestor compensatii contribuie la indeplinirea, de catre proprietarii padurilor, a obligatiilor legale cu privire la gestionarea durabila a padurilor. „Proiectul de act normativ va conduce la protejarea habitatelor forestiere si a speciilor de flora si fauna pentru care siturile Natura 2000 au fost constituite. Astfel, scopurile si obiectivele siturilor Natura 2000 aflate in fond forestier vor fi indeplinite. Proiectul de act normativ va conduce la asigurarea unei bune parti din resursele necesare pentru gestionarea durabila a padurilor supuse unor restrictii deosebite in recoltarea masei lemnoase, si prin aceasta la cresterea beneficiilor si serviciilor de mediu pe care padurea le furnizeaza (protectia solului, a apei, conservarea biodiversitatii, stocarea carbonului, protectie impotriva factorilor climatici daunatori, si altele asemenea)“, precizeaza nota de fundamentare a actului normativ.
