Ministerul Mediului da unda verde vanatorii la trofeu de urs si lup

0
223

Acum un an, Ministerul Mediului propunea impuscarea a 1691 de animale salbatice strict protejate1, fara a veni cu alte solutii sau alternative pentru gestionarea conflictului om-animal. Proiectul de Ordin de Ministru nu a trecut, fiind blocat de cei peste 5000 de cetateni care au trimis solicitari Ministerului, alaturi de mai multe ONG-uri.

Cu toate acestea, un an mai tarziu, Serviciul de Urgenta pentru Animale Salbatice (SUAS), care urma sa protejeze comunitatile locale si bunurile oamenilor pentru ca trebuia sa fie format din personal specializat in tranchilizarea ursilor si relocarea lor, este doar un document. Nu avem un recensamant credibil care sa justifice impuscarea animalelor, dar Ministerul Mediului propune din nou, ca singura solutie – vanatoarea, ignorand iarasi specialistii pe care ii consulta, inclusiv Academia Romana2.

Ce s-a intamplat intr-un an? Trei ministri, alte cifre si declaratii nerespectate

In ianuarie ac., vazand ca masurile promise in octombrie 2016 de Ministerul Mediului la acea vreme, Cristiana Pasca Palmer nu sunt puse in aplicare, WWF Romania a adresat o scrisoare deschisa noului Ministru al Mediului, Daniel Constantin, pentru a cere urgentarea procesului3. Scrisoara a ramas fara raspuns si nu au fost luate masuri.
In primavara, am lansat o petitie care sa sustina interzicerea vanatorii pentru trofee4, petitie semnata de peste 12.000 oameni, ignorata de Ministerul Mediului care propune revenirea la practica de impuscare „preventiva” a animalelor salbatice protejate.
In iunie ac., am organizat o intalnire5 cu Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania (AGVPS) pentru a discuta despre conservarea si managementului carnivorelor mari din Romania.
Participantii au convenit ca managementul carnivorelor mari trebuie intemeiat pe dovezi stiintifice temeinice, utilizandu-se cele mai bune date disponibile si cele mai demne de incredere.

In luna iulie, noul Ministru al Mediului, Gratiela Gavrilescu, a propus un proiect de Ordin de Ministru, ca urmare a tensiunilor sociale si a manifestatiilor publice, ce prevedea ca solutie relocarea sau in ultima instanta impuscarea exemplarelor problema. Atunci, am reluat punctele solicitate inca din toamna lui 2016, adaugand noi sugestii privind implementarea lor6. Cu toate acestea, Ordinul de Ministru a intrat in vigoare pe 4.09.2017, fara a lua in calcul recomandarile UE, WWF Romania sau ale altor ONG-uri, procesul de dezbatere publica inceput in luna iunie a acestui an fiind, de fapt, doar de fatada.
Solicitari:

  1. Abrogarea Ordinului de Ministru nr. 1169/ 04.09.2017, fie modificarea lui astfel incat sa tina cont de recomandarile WWF si altor ONG-uri exprimate in cadrul procesului de dezbatere publica inceput in luna iunie a acestui an.
  2. Transparentizarea procesului de acordare a derogarilor prin publicarea fiecarui dosar prin care se solicita derogarea si respectiv a rapoartelor de relocare/ impuscare pe site-ul Ministerului Mediului, dosar din care sa reiasa clar necesitatea si motivele care stau la baza propunerii derogarii.
  3. Renuntarea totala la practica de impuscare „preventiva” a animalelor salbatice protejate si protejarea comunitatilor locale prin relocarea sau daca aceasta nu este posibila, eliminarea strict a ursilor care se devodesc a fi problema.
    Ceea ce inseamna ca lupii si ursii pot fi impuscati dupa metoda „la panda” pentru a preveni daunele de tip economic, practic inainte de a se produce orice fel de paguba., in special asupra culturilor agricole, animalelor domestice si pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri”. pentru prevenirea producerii unor daune importanteLa Art. 1. alin. (1), punctul a), se mentioneaza prima situatie in care se poate acorda derogarea, si anume „
  1. Completarea textului Ordinului cu destinatia animalelor impuscate, inclusiv a partilor acestora care ar putea fi valorificate in urma unor posibile partide de „vanatoare la trofeu”.
  2. Un recensamant real al populatiilor de animale salbatice protejate, folosind cele mai noi si eficiente metode stintiifice, care sa stea la baza dezvoltarii strategiei pentru managementul animalelor salbatice protejate.
    La Art. 1. alin. (1) se mentioneaza ca „… masurile derogatorii sa nu fie in detrimentul mentinerii populatiilor speciilor mentionate intr-o stare de conservare favorabila in arealul lor natural…”. Insa pentru determinarea starii de conservare nu exista suficiente date valide si credibile din punct de vedere stiintific. Practic nu exista date stiintifice la care sa se faca raportarea si care sa sprijine aplicarea obiectiva a Ordinului.
  1. Imbunatatirea sistemului de compensatii pentru pagubele provocate de animale salbatice, pentru a reduce tensiunea dintre comunitati si animale.
  2. Dezvoltarea si implementarea unui sistem de prevenire a pagubelor utilizand bune practici care functioneaza in alte tari membre si recomandate de catre UE (garduri electrice, caini specializati la stane, etc.)

De ce se ajunge uneori la un conflict intre comunitati si ursi

In Romania exista 40% din populatia de urs brun din Europa (exceptand Rusia). Ursul brun este strict protejat la nivel european si national prin Directiva Habitate. Vanatoarea este foarte bine reglementata si este posibila doar pentru controlul populatiei. Aceasta ar trebui aplicata in cazul ursilor-problema ce genereaza conflicte repetate sau pun in pericol real sanatatea si integritatea oamenilor. Utilizarea de capcane pentru prinderea si uciderea animalelor are o istorie indelungata, insa incepand cu anul 1992, odata cu instituirea Directivei Habitate, este ilegala in statele membre UE. In Romania, vanatoarea ursilor pentru trofee este interzisa.

Principalele probleme care au condus la nivelul actual al conflictelor cu carnivorele mari in Romania:

  • Un sistem de management cinegetic orientat in special catre profit economic si nu spre conservarea speciilor de carnivore sau evitarea conflictului om-urs.
  • Intruziunea si deranjul provocat de om in habitatul carnivorelor mari, inclusiv culegerea exagerata a fructelor de padure si a altor surse de hrana pentru ursi.
  • Fragmentarea si reducerea habitatelor carnivorelor mari (prin infrastructura liniara de transport, dezvoltarea rezidentiala, dezvoltarea infrastructurii turistice si de vizitare etc.).
  • Gestionarea precara a deseurilor menajere, in special in comunitatile rurale din proximitatea zonelor populate cu carnivore mari.
  • Lipsa sustinerii si promovarii implementarii unor masuri adecvate de prevenire a conflictelor (inclusiv faptul ca SUAS-ul a ramas doar un document scris).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here