Strategie energetică pentru reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020

Ministerul Mediului despre piata unitatilor de emisii de dioxid de carbon: Doar Rusia si Ucraina au un surplus de peste 8 miliarde, cererea fiind de 200 de milioane. Romania are un surplus de 300 de milioane de unitati

HotNews.ro a aratat saptamana trecuta cum poate pierde Romania miliarde de euro din cauza ca nu a reusit sa vanda surplusul de unitati de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri). La solicitarea HotNews, Ministerul Mediului a transmis un punct de vedere prin care explica situatia de pe piata acestor unitati. Potrivit Ministerului Mediului, este o piata „profund dezechilibrata”, in conditiile in care doar Rusia si Ucraina au un surplus de peste 8 miliarde de AAU-uri, in timp ce potentiala cerere la nivel mondial este de doar 200 de milioane de AAU-uri. Trebuie mentionat ca Romania detine un surplus de 300 de milioane de astfel de unitati. In aceste conditii, este greu de crezut ca vor putea fi valorificate toate aceste unitati.

  • Potrivit unei analize realizata de IDEAcarbon, surplusul inregistrat de Rusia si Ucraina reprezinta 75% din total.

Ministerul Mediului precizeaza ca valoarea acestor AAU-uri se afla pe o traiectorie descendenta, iar in conditiile unui excedent pe piata internationala, Romaniei ii va fi foarte greu sa valorifice tot surplusul de 300 de milioane de unitati. Astfel, este posibila tranzactionarea doar a unei parti din actualul surplus de Unitati ale cantitatii atribuite. Ministerul Mediului enumera o serie de cauze a reducerii interesului potentialilor investitori pentru astfel de tranzactii.

  • Contextul general al unei piete profund dezechilibrate (doar Rusia si Ucraina, fara a tine cont de cantitatile detinute de alte state precum Polonia, Cehia, Tarile Baltice, Ungaria, etc., au impreuna un surplus – potentiala oferta – de peste 8 miliarde de AAU-uri, in timp ce deficitul – potentiala cerere la nivel mondial se estimeaza a fi in jur de 200 de milioane de AAU-uri).
  • Lipsa unui orizont clar privind un nou acord juridic global al Protocolului de la Kyoto post 2012
  • Consecintele politice si economice greu de anticipat ale unor dezastre naturale precum recentul cutremur din Japonia au determinat scaderea interesului potentialilor investitori pentru astfel de tranzactii.

„Au fost demarate negocierile cu partenerii interesati si Secretariatul tehnic lucreaza cu o ritmicitate ridicata, iar intreaga procedura se desfasoara la parametrii necesari pentru a optimiza intregul proces de tranzactionare. Restul elementelor legate de rapiditatea cu care se vor incheia posibilele contracte tin de specificul negocierilor si de necesitatea respectarii prioritatilor, dar si a prevederilor legale in privinta acestor contracte”, mai arata Ministerul Mediului.

  • Potrivit Ministerului mediului, statul roman a primit o serie de scrisori de interes din partea mai multor entitati doritoare sa participe la comercializarea surplusului de AAU-uri. Majoritatea celor care si-au exprimat interesul de a participa la actiunea de comercializare a surplusului de AAU-uri au propus sa ofere statului asistenta contra cost in identificarea potentialilor cumparatori. Insa, aceasta este o situatie neprevazuta in cadrul legislativ care prevede efectuarea tranzactiilor doar prin vanzare directa. „Astfel apare necesitatea modificarii si completarii Ordonantei de  urgenta a Guvernului nr. 29/2010, in sensul flexibilizarii procedurilor de comercializare a surplusului de AAU-uri”, precizeaza Ministerul Mediului.

Acesta mai arata ca in urma negocierilor derulate in baza cadrului legislativ existent cu partile interesate, a schimbului de informatii cu reprezentanti ai statelor care au efectuat tranzactii cu AAU-uri, au fost identificate elementele ce fac obiectul unor modificari legislative, precum introducerea definitiei pentru „contractul de facilitare a comercializarii surplusului de AAU-uri – intelegere incheiata de catre Guvernul Romaniei cu un agent specializat, selectionat in conditiile legii, sa actioneze in numele si pe seama sa, in vederea identificarii de cumparatori si facilitarii valorificarii surplusului de AAU-uri”.

Ministerul Mediului sustine ca nu pot fi furnizate informatii legate de numele celor interesati sa cumpere certificate din cauza clauzelor de confidentialitate cerute de parteneri prin contractul de stat pentru comercializarea surplusului de AAU-uri.

Ce spune Ministerul Mediului despre riscul ca Romania sa ramana cu aceste certificate nevandute

In ceea ce priveste eventualul surplus de AAU post-2012, valorificarea acestuia va depinde de deciziile luate pe parcursul negocierilor din cadrul UNFCCC, privind reportarea din prima perioada de angajament intr-o perioada ulterioara, parte a aceluiasi Protocol sau a unui nou acord global.

Decizia Conferintei Partilor la Conventia cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, incheiata in anul 2010 la Cancun, ia in discutie trei optiuni referitoare la statutul Unitatilor Cantitatii Atribuite dupa anul 2012.

  • Optiunea 1: actualele prevederi privind reportarea raman neschimbate (transferul automat, la cererea Partii, a surplusului de AAU din prima in a doua perioada de angajament si folosirea lui nerestrictionata).
  • Optiunea 2: surplusul de AAU din prima perioada de angajament sub Protocolul de la Kyoto (CP1, care expira in 2012) va fi folosit strict pentru conformarea interna in a doua perioada (CP2, post-2012). Surplusul din prima perioada de angajament va fi introdus intr-o rezerva care va fi folosita doar in cazul in care, in CP2, tara respectiva va avea nevoie de acest surplus pentru asigurarea propriei conformari interne. Surplusul din CP1 nu va fi „reportat”, respectiv nu va putea fi tranzactionat cu terte parti. Exista si o alta propunere in cadrul acestei optiuni, de limitare cu un anumit procent a surplusului din CP1 care poate fi folosit in CP2, de data aceastafara restrictii privind tranzactionarea.
  • Optiunea 3: interzicerea completa a reportarii surplusului de AAU-uri din prima perioada de angajament in cea de-a doua perioada de angajament.

Trebuie precizat insa ca aceste trei optiuni nu sunt exclusiviste, pe parcursul negocierilor putand inca sa apara si sa fie luate in discutie si alte optiuni.

  • In consecinta, exista riscul ca aceste AAU-uri sa nu poata fi reportate post 2012 si atunci ramane nevoia stringenta ca acestea sa fie comercializate pana la finele anului 2012, explica Ministerul Mediului.

Diferenta dintre AAU-uri si certificatele de emisie de gaze cu efect de sera

Ministerul Mediului considera ca trebuie facuta distinctia intre unitati ale cantitatii atribuite (AAU-uri) care apartin statului roman si certificate de emisie de gaze cu efect de sera (EUA) sub EU-ETS, care apartin operatorilor economici, care au primit aceste certificate prin Planul National de Alocare.

Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului are dreptul sa emita o anumita cantitate de emisii de GHG in conformitate cu valoarea atribuita prin Protocol.

Unitatile cantitatii atribuite sunt efectiv tranzactionate si urmarite in cadrul Registrului National (administrat in prezent de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, institutie subordonata MMP) sub forma unor Assigned Amount Units (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent = 1 credit de carbon). Din punct de vedere juridic, dreptul de a emite GHG si, implicit, dreptul asupra tranzactionarii AAU-urilor in limitele angajamentelor Protocolului de la Kyoto, apartine Partilor – deci Statului Roman. In consecinta, vanzarea AAU-urilor implica tranzactionarea unor drepturi de proprietate ale statului roman si se va supune legislatiei relevante privind transferul drepturilor de proprietate ale statului.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvenului nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de Unitati ale Cantitatii Atribuite Romaniei prin Protocolul de la Kyoto, aprobata cu completari prin Legea nr.145/2010 si Hotararea Guvernului nr. 432/2010 privind initierea si dezvoltarea schemelor de investitii verzi, a fost reglementata posibilitatea valorificarii surplusului de unitati ale cantitatii atribuite (AAU-uri) Romaniei prin Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here