Lucia Varga: De ce la Comisia Juridică din Senat se amână dezbaterea, luarea unei decizii pe Codul Silvic?
Ministrul Doina Pana transmite o serie de precizari importante privind noul Cod silvic
Ministrul Doina Pana transmite o serie de precizari importante privind noul Cod silvic

Avand in vedere vehicularea, in spatiul public, de catre persoane neinformate sau interesate in pastrarea actualei stari de fapt, a unor informatii eronate privind noul Cod silvic, Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscultura face urmatoarele precizari:

Prin initierea propunerii legislative de modificare si completare a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic se reglementeaza asigurarea integritatii fondului forestier national, asigurarea permanentei padurii, majorarea suprafetei terenurilor ocupate cu paduri, administrarea pe baza principiului teritorialitatii, exploatarea si valorificarea judicioasa a resursei forestiere cu solutii concrete pentru micii proprietari, in vederea asigurarii unui nivel adecvat de continuitate juridica, institutionala si operationala in gestionarea padurilor.

A fost propusa posibilitatea ca Regia Autonoma Administratia Protocolului de Stat sa infiinteze un ocol silvic, motivat de faptul ca suprafata de teren care ar urma sa fie administrata de acest ocol silvic are regimul unui obiectiv special (perimetru sub paza de jandarmi si SPPP), iar la aceasta data aceasta suprafata nu are asigurata administrarea in regim silvic. De altfel, solutia propusa nu este noua, aceasta suprafata a fost administrata pana in anul 2008, la intrarea in vigoare a actualului Cod silvic, de ocolul silvic infiintat de Regia Autonoma Administratia Protocolului de Stat.

Acest ocol silvic se va constitui si va functiona similar cu ocoalele silvice din structura Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, iar administrarea acestei suprafete se realizeaza prin personalul silvic angajat in conditiile reglementarilor specifice privind autorizarea ocoalelor silvice, personal care este responsabil de respectarea regimului silvic.

Facem precizarea ca prin abrogarea literelor i), j) si k) alineatul (2) art. 1, perdelele forestiere, jnepenisurile si pasunile impadurite cu consistenta mai mare de 0,4 nu au fost scoase din fondul forestier national.

In actualul Cod silvic, perdelele forestiere, jnepenisurile si pasunile impadurite cu consistenta mai mare de 0,4 aveau dubla definire, ca fond forestier national la literele i), j) si k) alin. (2) art. 1 si ca padure la art. 2 alin.(2). Intrucat categoriile de vegetatie precizate mai sus indeplinesc conditia de padure, asa cum este definita in Codul silvic, acestea au fost eliminate din definitia fondului forestier national, dar au fost mentinute in definitia padurii, padurea fiind inclusa in fondul forestier national.

La articolul 2 alineatul (2), literele a),c) si d) din noul proiectul de Cod silvic este urmatoarea definitie a padurii:
„ (2) Termenul padure include:
a) terenurile cu folosinta padure cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-iesiri efectuate in conditiile legii;
c) terenurile pe care sunt instalate jnepenisurile;
d) terenurile acoperite cu pasuni impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia forestiera;”
Facem precizarea ca litera b) din actualul Cod silvic nu a fost modificata – b) perdelele forestiere de protectie;
In noul proiectul de Cod silvic nu numai ca nu se reduce suprafata fondului forestier national, dar se includ in categoria padure si implicit in fondul forestier national, plantatiile cu specii forestiere din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, a caror suprafata este estimata la 60.000 ha.

Realizarea Programului national de impadurire prin lucrari de impadurire a terenurilor din afara fondului forestier national si a terenurilor cu destinatie agricola, in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu si a optimizarii peisajului, a asigurarii si cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a protejarii cailor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a localitatilor si a obiectivelor economice, sociale si strategice este o prioritate pentru autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.

La sugestia specialistilor (inclusiv ai celor din Academia Romana), s-a stabilit ca impadurirea unei suprafete de 1 000 000 de hectare de terenuri agricole pana in anul 2030, este o actiune ambitioasa si mult mai realista decat tinta de 2 000 000 ha pana in anul 2035, in conditiile in care in perioada 1990-2014 suprafata fondului forestier national a crescut ca urmare a impaduririi terenurilor agricole degradate si prin realizarea de perdele forestiere de protectie cu circa 34.400 ha.

Aceasta situatie a fost determinata de lipsa finantarii lucrarilor de impadurire de catre guvernele anterioare si de lipsa acordului proprietarilor pentru impadurire, intrucat subventiile pe suprafata acordate pentru terenurile agricole prin Programul National de Dezvoltare Rurala sunt,in acest moment, o solutie mai avantajoasa financiar pentru proprietarii de terenuri agricole.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here