Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a semnat, luni, Ordinul privind stabilirea criteriilor de identificare a padurilor virgine si cvasivirgine din Romania, care vor beneficia astfel de protectie, in urma unui demers al WWF Romania lansat anul trecut, care a avut sprijinul a peste 100.000 de persoane.
Rovana Plumb a spus, in deschiderea conferintei care a avut loc luni, ca a semnat, in calitate de cetatean, dar si de europarlamentar, petitia lansata anul trecut de WWF Romania pentru salvarea padurilor virgine.
Petitia, lansata in octombrie 2011, a strans peste 100.000 de semnaturi in 33 de zile, fiind adusa la cunostinta ministrului Mediului de la vremea respectiva, Laszlo Borbely, care a semnat, in decembrie anul trecut, un protocol cu WWF Romania pentru protejarea padurilor virgine. Cel mai important punct al acestuia a fost semnarea unui ordin de ministru pentru ca padurile virgine sa fie identificate si sa beneficieze legal de protectie.
La conferinta au mai participat directorul WWF Romania, Magor Csibi, coordonatorul regional Carpati, Paduri si Arii Protejate WWF Romania, Costel Bucur, academicianul Victor Giurgiu, Ovidiu Badea, de la Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, si directorul Romsilva, Adam Craciunescu.
Din cele 322.000 de hectare de paduri virgine din zona eco-carpatica, 210.000 de hectare, reprezentand 65 la suta, se afla pe teritoriul Romaniei, insa numai 20 la suta din aceasta suprafata era protejata, a spus Rovana Plumb.
Ordinul semnat de ministrul Rovana Plumb stabileste criteriile de identificare a padurilor virgine si cvasivirgine din Romania si prevede ca acestea, odata identificate, sa beneficieze imediat de protectie, interzicandu-se orice fel de interventie umana asupra lor, cu exceptia cazurilor de urgenta sau de dezastru.
Potrivit lui Magor Csibi, la ora actuala sunt identificate 10.000 de hectare de paduri virgine in Romania, insa procesul de identificare nu ar trebui sa dureze prea mult.
O padure virgina este definita ca fiind una care nu a suferit o interventie semnificativa a omului, stabilindu-se ca interventia semnificativa inseamna ca padurea sa fi fost afectata in proportie de peste cinci la suta, a explicat Magor Csibi.
Criteriile de identificare a padurilor virgine care vor beneficia de protectie sunt naturalitatea si marimea suprafetei pe care o ocupa, a precizat Rovana Plumb in conferinta de presa.
Semnarii acestui ordin ii urmeaza un proces de cartare, alcatuirea unui catalog national al padurilor virgine si adoptarea cadrului necesar pentru a fi asigurate masuri compensatorii proprietarilor de astfel de paduri. Daca vor fi identificate portiuni de padure virgina in proprietate privata, proprietarii vor primi compensatii, al caror cuantum urmeaza sa fie stabilit in cadrul discutiilor privind cadrul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020, a mai precizat ministrul Mediului.
Pe de alta parte, coordonatorul regional Carpati, Paduri si Arii Protejate a spus ca Romania mai are paduri virgine doar in zone inaccesibile, „in care nici macar retrocedarea padurilor n-a ajuns”, asa ca acestea sunt ale statului roman.
El a aratat ca, desi anul trecut WWF Romania a platit „unei primarii” o suma ca sa nu fie taiate 340 de hectare de padure, Romania este totusi prima tara dintre cele sapte state membre ale Conventiei Carpatice care au semnat, in mai 2011, la Bratislava, Protocolul privind managementul durabil al padurilor care si-a modificat legislatia.
Ministrul Mediului a mai anuntat in conferinta ca saptamana viitoare vor fi lansate in dezbatere publica noile Norme de amenajare silvica, precizand ca cele in vigoare dateaza din 1986 si trebuie actualizate in conformitate cu practica europeana, respectandu-se principiul biodiversitatii.
