Ministrul Mediului, despre Sebes: Vrem locuri de munca, dar nu cu riscul de a imbolnavi populatia

In Sebes, la inceputul anului, timp de trei luni, localnicii au iesit in strada pentru a-si cere dreptul la aer curat si a opri deschiderea de catre Kronospan a unei noi fabrici de formaldehida, substanta clasificata de un Regulament al Comisiei Europene drept cancerigena si mutagena. Saptamana trecuta, ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, a organizat o vizita la Alba Iulia, oras unde cetatenii din Sebes au organizat in martie un mars anti-poluare si care, de-a lungul ultimilor ani, a cunoscut numeroase proteste in jurul cazului Rosia Montana. Desi vizita a fost anuntata catre societatea civila doar cu o zi inainte, oamenii s-au mobilizat pentru a organiza o mica manifestatie la sosirea acesteia si pentru a obtine, prin intermediul prefectului Gheorghe Feneser, o intalnire cu ministrul, pentru o sesiune de discutii.

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Text si foto de Radu Cernuta pentru totb.ro

In dimineata de 24 iulie, delegatia condusa de ministrul Gratiela Gavrilescu, din care faceau parte si presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Toma Petcu, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, Florin Diaconu, si directorul de comunicare al Ministerului, Mihai Dragan, a fost intampinata la Sebes de cativa cetateni cu pancarte, care cereau aer curat. Gavrilescu a intrat in sediul Prefecturii fara a-i lua in seama, insa Mihai Dragan, directorul de comunicare al Ministerului, s-a oprit pentru a-i asigura pe oameni ca intalnirea convenita cu cetatenii va avea loc. Intalnirea avea sa intarzue insa si sa fie intrerupta, pentru ca delegatia ministeriala sa participe la o conferinta de presa, unde s-a discutat despre defrisari si constituirea Garzii Forestiere, structura nou-infiintata, asemanatoare ANAF, care urmeaza sa protejeze padurile nationale si private, despre poluarea din Sebes, Rosia Montana si autostrada Sebes-Turda.

In privinta Kronospan, in cadrul acestei conferinte de presa s-a vorbit pentru prima data despre procesul intentat de compania austriaca Ministerului Mediului Apelor si Padurilor, in care se cere suspendarea unor decizii emise de Agentia pentru Protectia Mediului Alba si de Comisia de Analiza a Contestatiilor. Aceste decizii au fost luate dupa ce s-a constatat ca deficientele semnalate de cetateni si organizatii de mediu din Sebes, in ceea ce priveste documentatia depusa de companie pentru revizuirea Autorizatiei de Mediu,  de catre contestatiile cetatenilor din Sebes si ale ONG-urilor, sunt reale.  Insa ceea ce oamenii au castigat prin manifestatii de strada si demersuri legale catre Ministerul Mediului e pe cale sa fie pierdut in instanta de juristii aceluiasi minister: procesul a fost castigat de avocatii austriecilor la prima instanta. Gratiela Mihailescu nu s-a ferit sa ne spuna ca, dupa parerea ei, juristii Ministerului „s-au dus nepregatiti la prima instanta”. „Cu certitudine, lucrul acesta nu o sa se mai intample la cea de-a doua instanta”, a asigurat ministrul.

Cetatenii prezenti la intalnire au reluat si mai vechea problema a lipsei aparaturii de masurare a concentratiilor de substante poluante, care limiteaza capacitatea de reactie a Garzii de Mediu si face ca aceasta institutie sa depinda de determinarile proprii ale eventualilor poluatori. Florin Diaconu, comisar general al Garzii, a spus ca „s-a mers pe principiul increderii si profesionalismului celor care fac determinarile”. Potrivit lui Diaconu, „nu Garda de Mediu trebuie sa vina si sa controleze pe altii [n.r. compania Kronospan, in cazul de fata] cum isi fac datoria de monitorizare”. Presedintele Agentiei Nationale de Mediu, Toma Petcu, a spus ca, in ultimele sase luni, de fiecare data cand au fost sesizari, echipe mixte de control ale Garzii de Mediu Alba si Agentiei pentru Protectia Mediului Alba, care au avut la dispozitie laboratorul mobil de Bucuresti sau Dolj. Florin Diaconu a adaugat ca dotarea Garzii de Mediu cu aparatura de masurare ar fi „o suprapunere de competenta de constatare” si ar da motive celor de la Kronospan sa ii acuze ca ar putea sa minta si sa schimbe datele.

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

Cand a fost adus in discutie anuntul facut de Gabriel Resources, ca a depus o cerere de arbitraj impotriva Romaniei ca urmare a refuzului autoritatilor romane de a permite derularea proiectului de exploatare a aurului de la Rosia Montana, Gratiela Gavrilescu a spus ca „statul roman a facut toate demersurile si si-a indeplinit conform legii toate atributiile”. Aceasta a aratat ca fiecare pas facut a fost „extrem de riguros analizat astfel incat sa nu avem probleme in momentul in care am putea sa ajungem in instanta cu aceasta speta”. Intrebat daca mai exista sansa ca proiectul sa inceapa, presedintele Agentiei Nationale de Protectia Mediului, Toma Petcu, s-a aratat sceptic, facand referire la decizia Comisiei parlamentare, „una clara, care este deasupra Guvernului, deasupra Ministerului, deasupra Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sau Agentiei pentru Protectia Mediului Alba”, mentionand, totusi, ca „in fata unei alte solicitari sau daca au castig la curtea de arbitraj, sau in instanta, e posibil ca statul roman sa fie obligat”.

Inceputa cu aproximativ o ora intarziere si derulata cu o intrerupere, sesiunea de discutii intre ministru si ceilalti membri ai delegatiei, respectiv reprezentantii cetatenilor din Sebes a fost, dupa stiinta noastra, o premiera. La discutie au participat si cativa reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului Alba, iar din partea cetatenilor, Mircea Matei, presedintele Centrului Independent pentru Protectia Mediului din Sebes, impreuna cu inca doi membri, Ana Hategan de la Grupul de Initiativa Civica Sebes, care s-a numarat printre initiatorii protestelor de la inceputul anului, si alti cetateni ai orasului. Linia de fractura a discutiilor s-a regasit in modul diferit de intelegere si abordare a felului in care se iau deciziile. Astfel, in timp de atentia cetatenilor era indreptata, in special, asupra informatiilor si corpului de cunoastere pe care ar trebui sa se bazeze deciziile, reprezentantii guvernului s-au concentrat mai mult pe acoperirea legala.

Discutia a fost deschisa de Ana Hategan, care a reclamat ca, la eliberarea Autorizatiei Integrate de Mediu pentru noua instalatie de formaldehida de 60.000 de tone pe an, nu s-a luat in considerare distanta fata de cartierul Mihail Kogalniceanu, care este de doar 150 de metri. De asemenea, a amintit ca in imediata apropiere a fabricii se gaseste o benzinarie care nu e trecuta nici in Autorizatia Integrata de Mediu, nici in rapoartele de securitate si in niciun alt act, in conditiile in care instalatia de formaldehida este un obiectiv Seveso, cu risc crescut de accident. In plus, nu s-a luat in calcul faptul ca la momentul eliberarii autorizatiei in Sebes era un trafic infernal care genera poluare, la care s-ar adauga si cea produsa de noua instalatie. Hategan a comparat lipsa aparaturii de verificare a acestor instalatii din dotarea Garzii de Mediu, APM Alba, ISU, cu centralele termice de apartament, pe care proprietarii sunt obligati sa le supuna unei verificari o data la doi ani. Verificarea se realizeaza de catre personal autorizat, cu aparatura specializata. Or, pentru verificarea instalatiilor de pe platforma Kronospan, la nivel judetean, autoritatile nu au aparatura necesara. Desi Kronospan sustine ca detine cele mai bune tehnologii disponibile, dupa parerea anei Hategan, trebuie tinut cont ca fabrica actuala de formaldehida e in uz din 1998, iar cea pe care compania vrea s-o puna in functiune este montata a treia oara [n.r. dupa ce a fost cumparata second hand din Franta] si nu exista niciun fel de garantii in ce priveste accidentele. In final, ea a reafirmat hotararea cetatenilor din Sebes de a lupta pentru aer curat: „In momentul in care aceasta companie va primi autorizatia de functionare, incepem protestele la Sebes. Eu, personal, am sa merg la Comisia Europeana de Mediu si am sa intru in greva foamei.”

 

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

 

Mircea Matei, presedintele Centrului Independent pentru Protectia Mediului din Sebes, a punctat cateva solicitari facute de organizatia pe care o reprezinta, care solutie intermediara pana la eventuala reamplasare a noii fabrici de formaldehida Kronospan. Astfel, a vorbit despre necesitatea monitorizarii tuturor surselor de emisie la cosurile de evacuare si a cerut o statie mobila de monitorizare a noxelor din oras, inclusiv formaldehida, mentionand necesitatea masuratorilor pentru zgomot, pentru a reduce poluarea sonora care uneori, mai ales noaptea, este insuportabila pentru locuitorii din zona. In plus, Matei a sugerat ca, in realitate, dispersia nu ar avea loc asa cum au spus specialistii care au realizat studiile de mediu din partea companiei, deoarece in teren nu se regasesc curentii de aer amintiti de studii, iar substantele poluante se acumuleaza in oras. In plus, a amintit si de afectarea plantelor si a sanatatii oamenilor. La randul lui, Ioan Caldare, vicepresedinte al Centrului Independent pentru Protectia Mediului din Sebes si cadru universitar la Universitatea Babes Bolyai, a invocat necesitatea unei schimbari de optica in relatia dintre cetateni si ONG-uri, pe de o parte, si autoritati, de cealalta parte, subliniind ca reprezentantii celor doua tabere nu sunt dusmani si ca toti urmaresc binele comunitatii. Interventia lui Caldare a fost intrerupta de organizatori, iar oficialii din partea autoritatilor au plecat la conferinta de presa.

La reluarea sedintei, presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului a amintit de monitorizarea realizata de companie, al carei rezultat este afisat la poarta intreprinderii si este disponibil online. Ce nu s-a spus insa e ca acest sistem monitorizeaza emisiile totale de carbon si nu ia in calcul substante anume. In plus, chiar si acum, dupa luni de proteste si discutii, este neclar daca monitorizarea se realizeaza la toate sursele de emisie sau doar la o parte din acestea, caz in care cifrele reale de emisie ar fi, bineinteles, mai mari. De altfel, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, Florin Diaconu, a sugerat, in acest context, cetatenilor sa faca niste solicitari catre autoritatile statului, in care sa ceara si monitorizari suplimentare, la surse de poluare care nu au fost identificate anterior. Cand Mircea Matei a pus problema relevantei masuratorilor, prezentand ipoteza in care compania ar fi suficient de abila pentru a-si adapta sau chiar opri productia atunci cand se desfasoara controale, comisarul general Florin Diaconu, le-a spus cetatenilor ca in prezent monitorizarea se face concomitent cu monitorizarea procesului de productie. De asemenea, a adaugat ca in ultimii ani au reusit sa scoleasca personalul, astfel ca exista acum la Garda de Mediu 10 comisari instruiti pentru a sti cum se poate da peste cap un aparat de monitorizare si in cazul in care se constata asa ceva, vor face „sesizari penale vizavi de alterarea datelor, cu consecinte destul de grave vizavi de punerea in pericol a vietii omului”.

In final, Gratiela Gavrilescu a vorbit despre activitatea Ministerului in acest caz, spunand ca, in ultimele sase luni, acesta a dat curs cererilor cetatenilor si ONG-urilor, dar trebuie respectata legea, pentru ca institutia pe care o reprezinta sa nu poata fi atacata in instanta. Ministrul a aratat ca nu isi asuma responsabilitati pentru documente mai vechi, emise in timpul mandatelor altor ministri, dar ca incearca, legal si institutional, sa le indrepte, implicand in acest sens si alte institutii ale statului. Totodata, a dat asigurari ca interesul lor este sa apere cetateanul si a cerut oamenilor sa nu fie „suspiciosi ca ar putea fi partasi cu alte parti decat cetateanul.” In functie de buget, a promis ca va incerca sa utileze APM Alba cu o statie mobila de monitorizare a calitatii aerului. Gavrilescu a spus ca isi doreste, desigur, locuri de munca, „dar nu cu riscul de a imbolnavi populatia”, mentionand ca „exista suficiente metode ca tehnologia dumnealor sa fie verificata, exista suficiente metode de monitorizare a mediului in care acea tehnologie lucreaza.”  Aceeasi unitate de masura va functiona pentru toti, si anume legea, a concluzionat ministrul, cu atat mai mult cu cat e nevoie ca ministerul sa fie capabil sa faca fata unor situatii cum este cea de acum, cand a fost dat in judecata de companie care incearca, pe calea justitiei, suspendarea unor decizii.

Cu siguranta faptul ca aceasta intalnire a avut loc si, de altfel, vizita in sine a ministrului Mediului in judetul Alba este un castig pentru spiritul civic si pentru democratie, datorat in primul rand hotararii si perseverentei cetatenilor din micul Sebes, dar si autoritatilor. Daca si ce anume va insemna ea, concret, pentru pentru oamenii care cer un aer curat in orasul lor, e mai greu de spus acum. Faptul ca s-a promis respectarea legii poate doar sa ne bucure. Dar cetatenii au vorbit despre masuratori falsificate, date incomplete si studii inselatoare, lucruri pentru indreptarea carora ei stiu ca e nevoie de un pic mai mult. Cetatenii cer corectitudine. Iar in perioada urmatoare probabil vom vedea in ce masura, intre cele doua concepte, legalitatea promisa de ministru si corectitudinea dorita de cetateni, va exista o suprapunere.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *